Pensiile speciale pentru aleșii locali, bonus de la Dăncilă înainte de alegeri. Cât de ”rupți în coate” sunt în realitate primarii

Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene au pusă deoparte o adevărată mină de aur în proiectul Codului Administrativ, aflat pe masa Guvernului pentru a fi aprobat prin ordonanță de urgență. Ei urmează să primească pensii speciale lunare, în plus față de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizația brută, primită atunci când sunt în funcții, ceea ce duce la sume importante, pe care Guvernul ar urma să le acopere din banii tuturor contribuabililor.

Primarul sectorului 3, Robert Negoiță, spune pentru Europa Liberă că nu este de acord cu aceste pensii speciale, deși Asociația Municipiilor din România, pe care o conduce, a susținut proiectul Codului Administrativ, conform vicepremierului Daniel Suciu.

„Eu sunt împotriva oricăror pensii speciale. Tot ce este special este în afara normalității, pentru că atâta vreme cât iau mai mulți bani decât fondul pentru care au contribuit, înseamnă că ceilalți le plătesc pensia. Special înseamnă că îți iei mult mai mulți bani decât ai contribuit. Ceilalți îți plătesc ție pensia, ceea ce este în neregulă. Pensiile speciale conduc la anormalitate”, a spus Robert Negoiță, pentru Europa Liberă.

Întrebat dacă acesta reprezintă un cadou al guvernului Dăncilă, pentru a-și ține primarii aproape la următoarele tururi de alegeri, Negoiță a râs: „Știți la fel de bine ca și mine, nu aveți nevoie de o confirmare”.

La un calcul teoretic, Robert Negoiță ar urma să câștige o pensie specială de peste 5.000 de lei pe lună, pentru cei 8 ani de mandat de primar pe care îi va avea la activ în 2020, conform formulei prevăzute de Codul Administrativ și dacă am presupune că primarul a câștigat salariul actual în tot timpul mandatelor sale. Salariul său declarat în 2018 este de aproximativ 7.666 de lei pe lună (92.000 de lei pe an), ceea ce se traduce într-un salariu brut de 13.100 de lei, la nivelul anului 2019.

Aleșii locali, începând din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decât netul) înmulțit cu numărul de luni petrecute în funcție. Limita maximă pentru acest calcul este de 3 mandate, adică 12 ani de mandat. Conform ministrului Dezvoltării, Daniel Suciu, impactul bugetar al acestor pensii speciale ar fi de maximum 150 de milioane de lei pe an (peste 31 de milioane de euro, la cursul actual).

„Nu are nicio noimă contributivă. Dacă vrei să aibă pensie mai mare, fă-le salarii mai mari. Pensiile primarilor sunt acum ca la noi toți, în funcție de ce au muncit toată viața, înainte să fie primari sau după. Dacă au restricții, ele trebuie reflectate în salariu. Dar salariul e măricel”, explică pentru Europa Liberă Sorin Ioniță, expert în administrație publică al Expert Forum.

Primarii „rupți în coate”. ANI a prins 1.000 de aleși locali cu integritatea în ofsaid

Un primar PNL din județul Timiș, Alin Nica din Dudeștii Noi, a explicat că are nevoie de pensie specială, pentru că „eu, ca primar, nu am voie să fac o serie întreagă de alte activităţi. Nu am voie să exercit nicio altă activitate în afară de cea de primar, nu am voie să am niciun alt venit, în afară de indemnizaţia de primar”.

„Totul se reduce la bani și fiecare dintre noi avem un salariu sau un venit care avem cu toții pretenția să ne asigure un trai decent. Nu cred că ați vrea să vedeți primari cu hainele rupte în cot”, a declarat primarul liberal Alin Nica, alături de vicepremierul PSD Daniel Suciu.

Primarul timișean, un tânăr care a participat și la concursul „Vocea României”, are o parte de dreptate. Legile impun o serie de restricții pentru aleșii locali – situații de incompatibilitate și conflict de interese. Primarii, viceprimarii și șefii de consilii județene nu au voie să emită acte și decizii care le pot genera avantaje sau foloase materiale pentru sine, soți sau soții și rude sau afini până la gradul doi, dar nici pentru firmele sau ong-urile din care fac parte. Primarii, viceprimarii și șefii de CJ nu pot avea funcții de conducere sau de execuție în firme, nu pot fi nici măcar comercianți pe persoană fizică, dar pot avea acțiuni nemajoritare la firme, conform Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Cu toate aceste „interdicții”, în 2018 ANI a prins 714 aleși locali în incompatibilitate (dintre care 145 au fost primari) și 272 în conflict de interese (84 de primari), conform raportului de activitate al ANI. Tot anul trecut, 7 aleși locali au primit decizii definitive ale instanței de confiscare a averilor nejustificate, 5 s-au ales cu dosare penale și 8 au fost condamnați definitiv la închisoare.

Există însă primari cărora restricțiile de integritate nu le deranjează afacerile. Robert Negoiță, primarul PSD al sectorului 3, spre exemplu, declară două firme la care este acționar – Magic Water Park (aquapark-ul din Otopeni) și Domus Stil Real Estate Solutions. Negoiță are mari afaceri imobiliare, precum și lanțul de hoteluri Rin.

De la PNL, primarul Aradului Gheorghe Falcă ( ales acum europarlamentar) este un alt bun exemplu: el este acționar în două firme, iar fosta sa soție, Ela Falcă, în 4 firme. Cei doi au divorțat recent, însă anterior ANI l-a acuzat pe Falcă de conflict de interese, după ce a constatat că primarul semnase 40 de acte și autorizații pentru niște proiecte realizate de firma de arhitectură a soției sale, Ela Falcă.

Studii de caz. Pensia specială a unui primar de oraș cu 3 mandate – aproape 2.300 de euro pe lună

NOTĂ: Salariile sunt calculate la cotă maximă, conform coeficienților din legea salarizării, bazați pe un salariu minim care în prezent este de 2.080 lei brut. Calculele sunt teoretice, pornind de la premisa că salariul unui ales local rămâne același pe întreaga perioadă a mandatelor.

Pensiile speciale destinate aleșilor locali sunt calculate în funcție de salariul lor brut (înainte de impozitare) din timpul mandatelor, astfel că sumele ajung să aibă proporții însemnate.

Spre exemplu, primarul Capitalei, Gabriela Firea declară în 2018 un salariu lunar de 10.000 de lei, ceea ce înseamnă un salariu brut de 17.100 de lei. Un calcul teoretic, conform formulei de calcul 0,4% din salariul brut înmulțit cu numărul lunilor de mandat, arată că Firea ar urma să aibă după 4 ani de mandat o pensie specială de 3.283 de lei pe lună (690 de euro), în plus față de pensia pe care o va primi în mod normal, ca orice pensionar contribuabil. Calculul este făcut pe premisa că salariul lui Firea ar fi 10.000 de lei pe lună toți cei 4 ani de mandat, însă în realitate în anii anteriori a avut un salariu mai mic.

Soțul său, Florentin Pandele, primarul din Voluntari, are salariul mai mic decât Gabriela Firea, însă are la activ 3 mandate de primar, limita maximă pentru pensia specială. Astfel, la un salariu declarat de 6.833 lei pe lună (82.000 lei pe an), Pandele ar primi teoretic o pensie specială de 6.728 de lei pe lună, pentru 12 ani de mandat, dacă am presupune că salariul său ar fi fost mereu cel actual (în realitate a fost mai mic în anii precedenți).

Primarul PNL al Aradului, Gheorghe Falcă, are un salariu anual declarat în 2018 de aproape 140.000 de lei, adică peste 11.600 de lei pe lună, ceea ce se traduce într-un salariu brut lunar de aproape 20.000 de lei. La un calcul teoretic, pe 3 mandate de primar Falcă ar primi o pensie specială de peste 11.000 de lei pe lună, la nivelul actual al salariului.