Ce face statul pentru fumători? România vrea să combată cancerul, dar nu descurajează fumatul

Peste 5,8 milioane de români (30,7% din populația peste 15 ani) erau consumatori de tutun în anul 2018, potrivit unui studiu GATS (Global Adult Tobacco Survey).

Numărul actual al fumătorilor din România nu este cunoscut, dar specialiștii spun că statisticile neactualizate reprezintă cea mai mică problemă a fenomenului.

„Problema majoră în România e că nu există un plan integrat de reducere a consumului de tutun. Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 a expirat, n-a fost încă reînnoită”, spune Ramona Brad, directorul inițiativei „2035 fără tutun”.

Statul român se bazează pe informații neactualizate și când vine vorba despre numărul deceselor.

Ministerul Sănătății a transmis că cele mai recente informații în acest sens sunt de acum trei ani: „Numărul deceselor în anul 2019 atribuibile fumatului a fost de 38.999 și numărul deceselor atribuibile fumatului pasiv a fost 6.243”.

„România are una din cele mai mari poveri de mortalitate prin boală cronică netransmisibilă din lume: 92%. Știm că asta supraîncarcă sistemul de sănătate, dar nu facem nimic ca să eliminăm cauza”, mai spune Ramona Brad.

Toată lumea e de acord cu prevenția, dar ea lipsește din strategii

Activiștii și medicii spun că partea de prevenție aproape că lipsește din plan când vine vorba de fumat și bolile cauzate de acest viciu.

„Planul național de cancer n-are nimic, doar ceva pliante, nimic concret”, spune medicul Adrian Wiener, senator USR de Arad, pentru Europa Liberă.

„Planul național are doar niște materiale de informare, la indicatori are numărul de pliante și numărul de participanți la conferință”, adaugă Ramona Brad.

Inițiatoarea campaniei „2035 fără tutun”, Ramona Brad, a criticat Planul Național de Combatere a Cancerului.

Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al planului național, a spus pentru Europa Liberă că „profilaxia primară și secundară se regăsesc atât în obiectivele generale, cât și în cele specifice pe localizări”.

„Atâta vreme cât planul este în transparență, sunt încurajate toate sugestiile/observațiile. Grupul de lucru va analiza și își va însuși orice sugestie care vine să aducă un plus planului”, a completat el.

Planul naţional al României pentru combaterea cancerului a fost lansat la finalul lunii ianuarie, sub patronajul Administrației Prezidențiale.

„Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală și să ducă la diagnostic precoce și tratament eficient”, a spus președintele Klaus Iohannis, pe 19 ianuarie.

„Sunt măsuri insuficiente, planul trebuie amendat măcar la nivelul planului european pe componenta tutun. Datele științifice spun că peste 80% din cancere sunt prevenibile prin adresarea factorilor de risc. În planul european, la prevenție, primul pilon este combaterea consumului de tutun prin taxare, extinderea directivelor privind publicitatea să includă și noile produse, ambalare uniformă, publicitate, rețele de consiliere”, subliniază directoarea inițiativei „2035 fără tutun”.

Președintele Colegiului Medicilor, doctorul Daniel Coriu, spune că deși este incomplet „planul este o inițiativă excepțională” pentru că reunește toate instituțiile statului.

Președintele Colegiului Medicilor spune că planul de combatere a cancerului mai poate fi îmbunătățit.

„Planul este în transparență decizională. Poate că nu este singurul lucru care lipsește, eu sunt convins că mai sunt și alte scăpări. Eu, de exemplu, m-am ocupat de hematologie, poate n-am reușit să cuprind toate lucrurile, pentru asta se pune în transparență decizională și vom lua toate propunerile care vin”, a spus președintele Colegiului Medicilor, pentru Europa Liberă.

„Mai ales în cancerul pulmonar, trebuie să fim cu toții de acord că fumatul este un factor de risc foarte mare. Nu este exclus să fie inclus, asta e partea bună, pentru că este încă în transparență decizională”, a completat prof. Dr. Adrian Coriu.

Nelu Tătaru: Vom propune o lege a prevenției, care va include și fumatul

Nelu Tătaru, unul dintre inițiatorii planului național, spune că „trebuie să ne adaptăm la o societate care încă are o inerție în a accepta niște lucruri”.

„Acest plan împotriva cancerului este un plan care va fi adaptat la fiecare trei-patru ani. Acum plecăm de la un palier care nu e la același nivel cu europenii, ca să îmi pun o țintă ca în Europa”, a spus fostul ministru al Sănătății, întrebat despre eventualele măsuri mai dure împotriva fumatului.

Fostul ministru al Sănătății a mai spus că este pregătită în acest moment o lege a prevenției, separată de planul împotriva cancerului.

„Partea aceasta va fi cheia de boltă, vom avea în vedere toate măsurile pe care le-au dat toate ONG-urile, toate societățile profesionale și asociații de pacienți, dar în măsura în care pot fi acceptate”, a completat Nelu Tătaru.

Actualul președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților a mai spus pentru Europa Liberă că legea prevenției nu va fi exclusiv despre fumat.

„Nu pot să insist foarte mult doar pe anti-fumat, când am alți factori de risc. Nu pot face din legea de combatere a cancerului una doar împotiva fumatului. Cancerul pulmonar este una din cele cinci entități mari de cancer”, a mai spus Nelu Tătaru.

Ce spune Administrația Prezidențială

Peste o sută de semnături a strâns demersul Inițiativei „2035 fără tutun” în care se semnala, săptămâna trecută, că planul anti-cancer „nu conține nici măcar una dintre măsurile recomandate de Planul European de Luptă Împotriva Cancerului în ceea ce privește combaterea consumului de tutun”.

Administrația Prezidențială a transmis la solicitarea Europei Libere că planul a fost lansat în dezbatere publică tocmai „pentru a putea fi dezvoltat și îmbunătățit. Acesta se află pe site-ul Ministerului Sănătății și profesioniștii, pacienții, ONG-urile și cetățenii pot veni cu sugestii, propuneri și soluții, adaptate nevoilor punctuale”.

Președintele Klaus Iohannis a spus la lansarea planului anti-cancer că va urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, deoarece România este în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer.

Cotroceniul mai spune că „demersul își propune crearea unui cadru cuprinzător pentru rezolvarea problemelor și obstacolelor cu care pacienții s-au confruntat atunci când au accesat servicii medicale”.

„Toate aceste propuneri, inclusiv măsurile de prevenție propuse privind adoptarea unui stil de viață sănătos, vor fi analizate de grupul de experți și se vor regăsi în obiective și acțiuni concrete, cu termene, responsabili și indicatori de rezultat”, mai arată sursa citată.

„Măsurile sunt extrem de complexe și cuprind un spectru larg, de la punerea în practică a unor programe sustenabile de vaccinare, dezinformare și conștientizare, a unor acțiuni de depistare precoce și screening, la asigurarea accesului la diagnostic, tratament și îngrijiri paleative în mod egal și echitabil pentru toate categoriile socio-economice”, a precizat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, după ce intră în vigoare acest plan, este nevoie ca toate instituțiile cu responsabilități în domeniu, de la Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și până la profesioniștii din sănătate, să participe activ la implementarea acestuia.

„Menționăm că, în toate mesajele publice pe zona sănătății, Președintele Klaus Iohannis a susținut prevenția și educația pentru sănătate ca fiind esențiale în eforturile de a reduce incidența poverii bolilor în rândul populației, afirmând în repetate rânduri că „înțelegerea importanței prevenției încă din copilărie și adoptarea unor comportamente și a unui stil de viață sănătos vor avea un impact major asupra îmbunătățirii stării de sănătate în România”, transmite Administrația Prezidențială.

Sursa citată amintește că Strategia „2035-Prima Generație Fără Tutun” a României a fost lansată de către societatea civilă în anul 2016, la Palatul Cotroceni, cu sprijinul direct al președintelui.

Ce face statul pentru fumători?

Planul european de combatere a cancerului prevede reducerea numărului de fumători până la 5% în 2040. În cazul României, Eurobarometrul 506 din 2021 arată că proporția fumătorilor față de întreaga populație a crescut cu 2 puncte procentuale față de 2017, fiind una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană.

„România nu face aproape mai nimic în zona asta. În afară de legea cu interzicerea fumatului în spațiile publice închise, pe care tot societatea civilă a împins-o, în 2016, nu s-a mai făcut nimic în zona asta, cu toate că am avut inițiative legislative să interzicem publicitatea privind produsele din tutun, cum zic normele europene în vigoare”, spune Ramona Brad.

Senatorul Adrian Wiener, medic de profesie, vrea o legislație mai dură împotriva fumatului.

Medicul Adrian Wiener a spus că proiectul de lege respins în 2020 de Parlament „își propunea să aducă în civilitate legislația anti-fumat, România a rămas în Evul Mediu”.

Parlamentarul a propus prin acea lege scoaterea țigărilor din fluxul comercial comun, deoarece expunerea lor reprezintă de fapt o reclamă pentru produs, accizarea „corectă pe tot spectrul” și eliminarea reclamelor ascunse.

„Era o lege complexă care a fost respinsă la comanda industriei”, a spus senatorul USR.

Adversarul campaniilor anti-fumat

Specialiștii consultați au spus la unison că au observat o scădere a numărului de campanii anti-fumat. Principala campanie împotriva fumatului a rămas cea de pe pachetele de țigări: celebrele pictograme, despre care legea prevede că trebuie să acopere cel puțin 65% din cutie.

Unul dintre specialiștii care lucrează la această campanie este psihologul Bogdana Bursuc. Ea spune că „majoritatea oamenilor sunt, de fapt, într-un proces de decizie de renunțare la fumat. Foarte puțini fumează liniștiți că e cel mai bun lucru pentru ei”.

„Toate campaniile astea care promovează renunțarea la fumat au un efect în funcție de unde se află persoana în procesul personal de decizie”, a mai spus psihologul, pentru Europa Liberă.

Majoritatea celor care vor să se lase de fumat au de regulă câteva încercări până să îți păstreze decizia.

Este și cazul lui Iris, care fumează de 13 ani: „M-am apucat când am împlinit 20 de ani, pentru că majoritatea prietenilor mei fumau. M-am gândit că pot să mă opresc oricând vreau. M-a furat însă viciul foarte ușor și am devenit dependentă”.

În urmă cu doi ani, ea a încercat să se lase de fumat. „Știam deja că fumatul este foarte dăunător. Vedeam campaniile care descurajau fumatul și care descriau cât de nocive sunt țigările, așa că eram conștientă că mai devreme sau mai târziu trebuie să mă las dacă vreau să fiu sănătoasă. Resimțeam și efectele fumatului: oboseam rapid, aveam dinții mai galbeni, puls accelerat după ce aprindeam țigara”, a completat tânăra.

Psihologul Bogdana Bursuc spune că majoritatea oamenilor sunt într-un proces de decizie privind renunțarea la fumat.

După câteva luni, a trecut la produsele din tutun încălzit, pe care cheltuiește lunar între 250 și 300 de lei: „Deși știam că și acesta este nociv, m-am gândit că este un rău mai mic”.

Chiar dacă s-a lăsat convinsă de noile produse, Iris nu a renunțat să se lase complet de fumat.

Psihologul Bogdana Bursuc explică de ce astfel de tentative eșuează: „Mesajul campaniilor este consecvent, dar apar mesajele din partea altor produse de fumat, promovându-se ca mai sigure și atunci oamenii aceia sunt derutați în procesul decizional”, a explică specialistul.

Directiva europeană privind acciza, îndeplinită

Prețul pachetelor de țigări este influențat extrem de mult de accize: 60% din prețul mediu.

Anul trecut a fost ultimul în care acciza a crescut, deoarece Directiva 64/2011 se aplică până când acciza totală atinge de 115 euro pe mia de țigarete.

Acciza totală la țigări a fost majorată anul trecut în două etape: la 546,21 lei/mia de țigarete de la 1 ianuarie și la 563,97 lei/1.000 de țigarete de la 1 aprilie.

Încasările statului din accizele pentru produse din tutun au fost în 2021 cu 9,4% mai mari, deși valoarea accizei a rămas aceeași și în 2022.

Costurile cu pacienții

Când vine vorba însă de raportul privind încasările din accize și costul pentru tratamentul, statul iese necâștigător, spune Ramona Brad.

„Există un studiu de impact care a fost făcut în 2014-2015, care a arătat că statul român are o „gaură” în buget prin faptul că nu ia măsuri consecvente ca să reducă consumul de tutun. Studiul acela s-a uitat doar la cheltuielile directe pe spitalizare ale sistemului de sănătate pe bolile cauzate de fumat. Auzim tot timpul sintagma asta - încasăm bani la buget - dar nimeni se uită la tot ciclul de impact”, a adăugat directoarea inițiativei „2035 fără tutun”.

Tot ea mai spune că realizarea acestor studii este dificilă, deoarece statul nu pune la dispoziție toate informațiile pe care le are.

Senatorul Adrian Wiener spune că, din 2018, încasările din taxa pe viciu merg direct la bugetul de stat, nu la Ministerul Sănătății, unde erau folosiți mai eficient pentru prevenirea fumatului.

„Banii acolo își au locul: ca fumător plătesc niște accize tocmai pentru a compensa probabilitatea mai mare de a ajunge în spital decât a nefumătorului. Sunt mai frecvent beneficiar al serviciului de sănătate decât nefumătorii, dar banii ăia nu se găsesc la sănătate. Este o anomalie, n-are niciun sens să percepi acea acciză dacă ea nu ajunge să compenseze răul făcut”, spune el.

Parlamentarul a precizat că urmează să depună o lege privind corectarea OUG 114/2018.

Ponderea deceselor și riscul atribuibil consumului de tutun, în anul 2019: