Taxa pe viitor | Cum și cu ce bani își planifică tinerii români viitorul financiar

Imaginea cosmetizată a creșterii veniturilor este, în schimb, lipsită de câteva aspecte importante.

Alături de majorarea veniturilor românilor, pandemia și cheltuielile bugetare excesive din ultimii doi ani au dus la creșterea ratei inflației până la valoarea de 6.3% în al treilea trimestru economic din 2021. În plus, liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze a dus la creșterea prețurilor acestora cu 65%, respectiv 100% într-un interval de o lună la finalul verii/începutul toamnei.

O categorie vulnerabilă de români iese vizibil șifonată de pe urma inflației și creșterii prețurilor, indiferent dacă vorbim de electricitate, gaz sau produsele de pe raft – tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani.

Potrivit unui studiu recent realizat de Mastercard:

• Venitul mediu net lunar al unui tânăr din România este de 432 de euro, cu mult sub media venitului net lunar la nivelul întregii țări.
• Un calcul mai simplu punctează inegalitatea salarială dintre diferitele categorii de vârstă. Un tânăr obișnuit de, să zicem, 21 de ani câștigă în medie aproape 60% din venitul mediu al unui adult în toată regula.

Pentru mulți, lipsa banilor, dar și creșterea tot mai accelerată a prețurilor îi privează de independența financiară mult dorită. Din același studiu Mastercard reiese că:

• Pentru aproape 40% dintre tineri, părinții rămân principala sursă de venit.
• Aproape 31% din tineri lucrează full-time, în timp ce restul de 12% primesc burse școlare.

Europa Liberă a discutat cu mai mulți experți din domeniile statisticii, bancar și de planificare financiară pentru a înțelege în ce poziție se află tinerii în relație cu banca la început de drum și ce beneficii pot obține dacă reușesc să-și administreze bine banii.

Sărăcia și șansele ca tinerii să iasă din ea

Cifrele aduse în evidență de Mastercard nu sunt singurele care confirmă dificultățile financiare ale tinerilor.

Într-un alt studiu publicat de INS, denumit „Dimensiuni ale incluziunii sociale”, se arată că unul din patru români trăiesc într-o gospodărie aflată sub pragul sărăciei – asta înseamnă, într-o locuință al cărei venit este de 60% sub media veniturilor disponibile pe un adult în țară.

Dintre aceștia, cea mai înaltă incidență a sărăciei a fost înregistrată în rândul minorilor și a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani.

„Dacă ne uităm pe aceste date, observăm că sărăcia este cel mai puternic prezentă în familiile cu mulți copii, iar după aceea, în familiile monoparentale - deci, când un adult are de îngrijit un copil sau mai mulți copii. Chiar dacă sunt doi adulti care au venituri, totuși riscul de sărăcie în familiile cu mai mulți copii este de 60.9% - unul uriaș. La familiile monoparentale, riscul de sărăcie este de 39.5%, iarăși un risc foarte mare”, a explicat Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS.

În privința tinerilor din Generația Z, domnul Alexandrescu se arată mai optimist. Persoanele născute la finalul anilor 90’ și nou intrați pe piața muncii au fost dintotdeauna pregătiți tehnologic astfel încât să facă față schimbărilor economice provocate de pandemie.

„Folosindu-le (noile tehnologii, n.r.) și ajungând la un anumit grad de stăpânire al lor, este imposibil să nu ajungă și la niște venituri care să le asigure un trai din ce în ce mai bun”, a adăugat acesta.

„Evident că pandemia a constituit o frână. Dar, pe de altă parte, a generat niște oportunități pe care toată lumea le vede și anumite tranziții, de pildă, în zona activității – munca la distanță, care era cumva de negândit în rândul generației mai vechi”.

Digitalizarea serviciilor, dar și utilizarea permanentă a dispozitivelor tehnologice și, implicit, modul în care tinerii se descurcă în mediul online sunt câteva din lucrurile observate inclusiv de experții din domeniul bancar.

„Noi am observat o creștere a utilizării serviciilor digitale pe care le oferim prin home bank în rândul tuturor categoriilor de clienți, dar tinerii erau deja primii utilizatori ai soluției digitale de home bank. Însă au devenit utilizatori mai frecvenți”, a punctat Roxana Cristea, director de dezvoltare de credite la ING.

Ce înseamnă un venit mic al tinerilor în ochii băncilor

Pentru mulți tineri la început de carieră și cu un venit de începător, gândul de a accesa credite prin intermediul băncilor este privit cu ochi sceptici.

Printre temerile cu privire la accesarea serviciilor bancare se numără și ce scor de credit își pot construi mulți tineri în condițiile în care veniturile acestora nu le permit să aibă rate dificile de întreținut la bănci.

Roxana Cristea consideră că problema principală nu constă în vârstă, cât mai degrabă în garanția că locul de muncă al acestora este unul stabil și că există posibilitatea ca sursa de venit să se mențină constant pentru ca românii să își poată achita datoriile.

Roxana Cristea, director de dezvoltare de credite la ING România.

„Nu îi considerăm clienți cu risc înalt, îi considerăm clienți la început de drum, în special în achiziția unui produs de creditare, și asta mai mult din perspectiva obișnuinței de a plăti o sumă egală de la o lună la alta. E un comportament pe care oricine care se află la un prim credit trebuie să și-l exerseze înainte de a lua un credit mai mare”, a explicat Cristea pentru Europa Liberă.

Spusele ei sunt confirmate inclusiv de un studiu al Băncii Naționale Române, care atestă faptul că persoanele fără venituri salariale – spre deosebire de tinerii la început de drum profesional – sunt cele care au o probabilitate de neplată a datoriilor de trei ori mai mare față de persoanele angajate.

Roxana Cristea le recomandă celor la început de carieră un exercițiu bancar simplu pentru a-i ajuta să capete încredere în relația lor cu băncile – să economisească o sumă de bani pentru primele câteva luni astfel încât să poată contracta ulterior un credit. Creditul de început, potrivit directoarei de la ING, ar trebui să aibă o valoare mică și să fie un produs popular în rândul tinerilor, precum cardul de credit.

„Cardul de credit oferă diverse facilități la furnizorii de produse și servicii, cum ar fi ratele lunare fără dobândă, cu sume mici pe cardul de credit și cu facilitățile pe care le oferă, tinerii pot să intre treptat și fără experiențe negative în ce înseamnă să ai un credit, cu a plăti lunar o anumită sumă de bani fără a risca să ai întârzieri la plată”, a continuat aceasta.

Pierderea sau renunțarea la un loc de muncă nu ar trebui să îi sperie pe tineri când vine vorba de relația lor cu banca.

Potrivit Roxanei Cristea, atâta timp cât aceștia primesc susținere din partea părinților și continuă tranzacțiile prin intermediul cardului, își pot păstra facilitățile oferite de bancă. Pentru a nu pierde facilitățile obținute prin cardul de salariat, ING necesită un transfer de bani pe card de minim 700 de lei pe lună și o tranzacție efectuată cu cardul pentru a beneficia de „zero comisioane”.

Planificarea financiară - o soluție pentru toți, indiferent de venit

Planul financiar al fiecărui individ conține situația monetară curentă, cheltuielile întâlnite de acesta, cât și ambițiile pe termen scurt, mediu și lung. Tinerii își pot bugeta venitul pe baza unei reguli simple, aceea de 50/30/20:

• 50% din venit se duce către nevoi.
• 30% către dorințe.
• Restul de 20% ajunge în pușculiță sau în achitarea de datorii.

Pentru mulți cu un venit lunar modest, ideea de a pune deoparte 20% pare mult, în condițiile în care costurile cresc de la o zi la alta.

Roxana Bucur este planificator și consultant financiar la Psihologia Banilor. Aceasta îi ajută pe oameni să își organizeze veniturile pentru a-și atinge propriile obiective importante, precum achiziționarea unei locuințe, obținerea unui credit imobiliar sau suținerea copiilor pe parcursul vieții, inclusiv atunci când aceștia aleg să meargă la facultate.

Potrivit sfaturilor de planificare financiară, Roxana Bucur le recomandă tinerilor să își pună deoparte undeva la 10% din totalul veniturilor, indiferent de cât câștigă aceștia.

Întrebată de la ce vârstă le recomandă tinerilor să înceapă să își planifice financiar viitorul, Bucur oferă un răspuns prompt.

„Cât mai devreme. Dacă primesc bani de la părinți, pot pune bani deoparte. Dacă s-au angajat, din prima lună de angajare să pună bani deoparte”, a punctat aceasta. Consultantul financiar crede că planificarea financiară nu ține de venitul oamenilor, iar tinerii ar trebui să încerce să pună deoparte bani în eventualitatea oricărui eveniment.

„Zece la sută din venit, nu contează venitul. Zece la sută din 2.000 de lei, o sumă modică de 200 de lei. Dacă vorbim de 20.000 de lei, vorbim de 2.000 de lei”.

Explicația, potrivit lui Bucur, este una simplă.

„Pentru că dacă ne obișnuim din timp, de la un venit mic, să punem deoparte 10%, vom putea face asta și la 20.000 de lei. Dacă nu facem asta și așteptăm până ne crește salariul, că atunci vom pune deoparte, ei bine, o să crească și cheltuielile și responsabilitățile, iar atunci nu o să se întâmple lucrul ăsta”, a transmis aceasta pentru Europa Liberă.

La fel ca reprezentanții de la ING, Bucur nu preferă să se refere la tinerii nou veniți pe piața muncii ca fiind vulnerabili.

„Nu, nici nu îi consider vulnerabili. Faptul că au un venit mai mic, nu înseamnă că îi consider vulnerabili. Mai ales dacă sunt tineri. E normal – nu te angajezi și primul salariu este de 10.000 de lei”, a ținut să precizeze aceasta.

Începuturile de drum par să îi înspăimânte pe mulți tineri ai căror venituri tind să le amplifice grijile legate de viitor. Maria Ferreira, economist senior la ING, declara în anul 2018 că tinerii europeni se simt „excluși de pe piața financiară”, în condițiile în care unii din ei ajung să își cheltuie inclusiv jumătate din venituri pe o chirie sau rata locuinței. Acest lucru pare să le amplifice teama legată de viitor. În ciuda acestui lucru, recomandările specialiștilor punctează nevoia de a pune deoparte bani, indiferent de cât de greu este acest lucru.

„Sfatul pe care îl pot da este să încerce din veniturile pe care le obțin, din orice fel de activitate profesională, să economisească o parte din aceste venituri în eventualitatea în care vor avea nevoie de o sumă de bani mai mare față de ceea ce ei dispun din veniturile pe care le câștigă”, a precizat Roxana Cristea, directorul de dezvoltare de credite la ING.

„Pornim în primul rând de la a avea economii. Pentru a avea o plasă de siguranță, să avem niște rezerve. Ăsta e primul punct din planificarea financiară, din planificarea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung. În primul rând, să avem o plasă de siguranță, pentru că siguranța locului de muncă este una aparentă. Se pot întâmpla lucruri. Se pot întâmpla lucruri și în ceea ce privește sănătatea, iar atunci este necesar – practic, sănătatea este legată de venituri. Dacă nu avem sănătate, nu putem merge la muncă, deci nu putem câștiga bani. De aceea e necesară plasa de siguranță”, a adăugat Roxana Bucur, de la Psihologia Banilor.