Ce conțin planurile de pace ale SUA și ale Iranului?

Planul Washingtonului pentru încheierea războiului din Iran are 15 puncte, cel al Teheranului are cinci, iar fiecare depășește liniile roșii ale celeilalte părți.

Detaliile propunerii SUA nu au fost făcute publice, dar despre ea s-a relatat pe larg: se crede că este similară în multe privințe cu propunerile făcute înainte de începerea conflictului actual, cu atacurile aeriene israeliene și americane din 28 februarie.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, le-a spus reporterilor că „există elemente de adevăr” în relatările din presă referitoare la cele 15 puncte.

Îți mai recomandăm Iranul respinge propunerea de pace a SUA și transmite că va pune capăt războiului atunci când va dori

Se crede că elementele noi includ – în planurile concurente – cereri ale ambelor părți privind StrâmtoareaOrmuz, o rută maritimă vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, gaze și alte mărfuri blocată în prezent de Iran.

Cererile SUA

Cea mai importantă cerere a SUA este una pe care Trump a exprimat-o în repetate rânduri, despre care spune că Iranul a fost de acord.

„Ar dori să facă o înțelegere”, le-a declarat el reporterilor pe 24 martie, în timpul unui eveniment din Biroul Oval. „Au convenit că nu vor avea niciodată o armă nucleară.”

Statele Unite și aliații lor, inclusiv Israelul și principalele națiuni europene, au fost îngrijorați, timp de mulți ani, de perspectiva dezvoltării armelor nucleare de către Iran.

Iranul a negat întotdeauna că dorește să facă acest lucru.

Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, Iranul are acum o nouă conducere și a fost supus unor atacuri intense din partea SUA și Israelului, care au declanșat două războaie – primul fiind în iunie anul trecut. Intențiile liderului suprem Mojtaba Khamenei, care nu a fost văzut de când a fost anunțată numirea sa pe 8 martie, sunt de nepătruns.

Îți mai recomandăm Cine este Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului

Nu este complet clar nici în ce măsură el sau alți actori dau în prezent ordinele la Teheran și nici gradul în care înalți oficiali iranieni sunt măcar capabili să comunice între ei în contextul atacurilor aeriene continue care au ucis atât de multe figuri de top.

Pe 25 martie, președintele american Donald Trump a declarat că oficialii iranieni se „tem” să recunoască faptul că comunică cu negociatorii americani, „deoarece își imaginează că vor fi uciși de propriul popor”.

Planul în 15 puncte include, se pare, un armistițiu de o lună, în timp ce se elaborează detaliile. Planul include multe alte cerințe ale SUA, precum demontarea instalațiilor nucleare iraniene, predarea stocurilor de uraniu îmbogățit către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și acordul de a nu îmbogăți uraniul în viitor.

Se spune că alte puncte vor pune limite capacităților de rachete ale Iranului și vor pune capăt sprijinului Iranului pentru forțele regionale împuternicite, precum Hezbollah, considerat o organizație teroristă de Washington.

Îți mai recomandăm Cum ar putea asasinarea lui Ali Larijani să radicalizeze și mai mult Iranul

Deși multe dintre acestea erau deja cerințe ale SUA înainte de război, unele, cum ar fi redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea atacurilor iraniene asupra instalațiilor energetice regionale, ar fi un răspuns la acțiunile Iranului din timpul războiului început pe 28 februarie.

În schimb, Iranul ar primi ridicarea sancțiunilor și asistență din partea SUA pentru un program nuclear civil.

„Parametrii despre care se vorbește din propunerea SUA nu sunt lipsiți de ambiție: ridicarea sancțiunilor în schimbul unor concesii radicale iraniene”, a declarat pentru RFE/RL Naysan Rafati, analist senior pentru Iran la International Crisis Group.

„Dar dacă trecutul este un preludiu, fezabilitatea sa s-ar baza pe disponibilitatea republicii islamice de a ceda sub presiunea a ceea ce au fost mult timp liniile sale roșii. Pe frontul nuclear, de exemplu, Teheranul a continuat să insiste asupra dreptului la îmbogățirea uraniului... De asemenea, a respins ideea de a negocia programul său de rachete”, a adăugat el.

Poziția Iranului

Oficialii iranieni nu numai că au spus că discuțiile nu au loc, dar au și luat peste picior declarațiile SUA pe această temă, purtătorul de cuvânt militar Ebrahim Zolfaqari declarând că administrația Trump „negociază cu ea însăși”.

„Nimeni ca noi nu va face o înțelegere cu voi. Nici acum. Niciodată”, a adăugat el în comentariile din 25 martie.

Între timp, unele dintre cerințele Teheranului contrazic pozițiile SUA.

Printre exemple, recunoașterea controlului sau autorității Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, împreună cu dreptul de a percepe taxe de trecere și dreptul la un program de rachete nerestricționat.

Îți mai recomandăm Atacurile iraniene de la distanță asupra insulei Diego Garcia pun Europa în alertă maximă

Cererile iraniene depășesc, de asemenea, în mod clar liniile roșii ale SUA, cerând Washingtonului să își închidă bazele militare din Golful Persic, să plătească despăgubiri de război și să garanteze că nu va mai ataca Iranul.

„Pentru moment, cel puțin, promisiunea unui ajutor economice și a durerii provocate de atacurile continue par puțin probabil să determine un compromis iranian de amploarea dorită de Washington”, a spus Rafati. „Regimul, în ansamblu, nu își consideră încă poziția din timpul războiului ca fiind suficient de disperată pentru a accepta termenii SUA.”

Fred Fleitz, vicepreședinte al Centrului pentru Securitate Americană din cadrul Institutului de Politici America First, are o opinie similară.

„Cred că cea mai mare provocare este să convingem regimul iranian să fie de acord cu orice. Cred că suntem încă în proces de a-i face să accepte să negocieze efectiv. Cred că am făcut unele progrese cu unele întrebări inițiale, dar trebuie să obținem un reprezentant iranian, să ne întâlnim cu SUA sau cu un intermediar pentru a începe discuțiile”, a declarat el pentru RFE/RL.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.