Plus, partid care vrea proiect solid pentru prezidențiale, câștigarea alegerilor din 2020, apropiat de USR și antiPSD

PLUS, cel mi nou partid înregistrat în România, și-a ales conducerea și și-a declarat intențiile - participarea la un proiect prezidențial solid, câștigarea alegerilor locale din 2020. Din discursurile de la Convenție, a reieșit că PLUS va clabora cu USR și v a fi antiPSD.

În ciuda unor poticneli legate de blocarea platformei de votare, care au generat mai degrabă amuzament în sală decât supărare, dar care au fost rezolvate și explicate ulterior, cei 1.577 de delegați prezenți la Romexpo l-au ales pe Dacian Cioloș, în funcția de șef al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS).

Ales cu 99% dintre voturile exprimate, Dacian Cioloș a fost, de altfel, singurul candidat pentru această funcție. Unii delegați din cadrul convenției au decis să voteze împotrivă sau să se abțină doar „ca să nu fie unanimitate”, după cum spunea unul dintre cei prezenți în sală.

Proiectul politic al lui Cioloș „nu este doar un partid, este România”, iar prioritățile imediate ale PLUS sunt alegerile europarlamentare – primul test politic pentru formațiunea politică, creată cu doar o lună și jumătate în urmă – la care trebuie să obțină rezultate „foarte bune”. „Apoi să construim un proiect solid pentru alegerile prezidențiale. Să creștem o elită politică pentru administrația publică locală și să câștigăm alegerile locale”, a mai adăugat acesta.Peste un an, după alegerile parlamentare, Cioloș speră să facă din PLUS „prima forță politică din România”.

Cheia convenției de sâmbătă a noii formațiuni este lansara nu doar în cursa pentru europarlamentarele din mai 2019, ci dacă Dacian Cioloș va candida la scrutinul prezidențial de la finalul anului. Potrivit teoriei clasice politice, un partid se călește prin scrutin electoral, iar testul cel mai relevant în România îl reprezintă alegerea șefului statului. Proiectul solid peentru prezidențiale, la care Cioloș a făcut referire, poate însemna candidatura fostului premier. Ia întrebarea este de unde va lua voturi - de la PSD, partid față de care PLUS se plasează în opozițiee, sau de la candidatul PNL, Klaus Iohannis.

De altfel, formațiunea care sâmbătă și-a ales structurile de conducere este așteptată, alături de USR, să anunțe decizia legată de o eventuală participare pe liste comune la alegerile europarlamentare.

Dacian Cioloș a explicat, în cadrul Convenției Naționale, că a intrat în politică, considerând că „erodarea politică” a PSD nu va veni prea curând.

„Dacă așteptăm să dispară acest PSD prin erodare politică o să avem surpriza că se va întoarce din nou și din nou sub alte forme”, a spus el în fața delegaților la Convenția Națională. De asemenea, Dacian Cioloș a mai explicat că, în ultimii doi ani, a mers prin multe locuri din țară și s-a întâlnit cu mulți oameni care i-au mărturisit că se simt „descurajați în fața unor forțe destructive” și „că nu pot face față singuri”. El a explicat însă că implicarea este singura soluție pentru a schimba starea de fapt a lucrurilor.

„Eu am decis să mă implic pentru că nu există altă soluție. Am văzut mulți români care nu mai suportă starea în care ne găsim și i-am rugat să se implice. Uneori am primit un răspuns care m-a lăsat perlex: «eu nu sunt interesat de politică și politica nu este pentru mine». Pot să înțeleg teama sau ezitarea, dar trebuie să recunoaștem că politica, atunci când o refuzi și o ignori, îți intră singură în casă și nu bate politicos la ușă, intră peste tine și te urmărește zi de zi și nu te lasă să trăiești așa cum îți dorești”, a argumentat el.

Iar „politica” despre care vorbea Cioloș se simte, potrivit acestuia „în pensii și în salariile care nu îți permit să trăiești decent (…), în școlile și spitalele nefuncționale, treci peste ea când dai cu mașina în gropi pe stradă”, subliniind încă o dată că „poți să ignori politica, dar trebuie să îți asumi că asta te costă”.

Garnitura de conducere a partidului este formată din foști colaboratori de-ai săi de pe vremea când era șeful executivului român, printre care Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, sau Dragoș Pâslaru, fost ministru de Finanțe.

De altfel, Vlad Voiculescu a punctat, în fața celor veniți la Convenția Națională, că membri PLUS vor „un stat funcțional, nu unul bolând; un stat independent, nu unul capturat; un stat care să lucreze pentru cetățeni, nu pentru o mână de politicieni; vrem un stat care să asigure libertatea oamenilor ca să își împlinească potențialul”.

„Mișcarea noastră crește și nu va mai putea fi oprită. De-asta cred cu tărie că este ultima zvâcnire a sistemului corupt, generată de democrația originală a anilor 90. Ei și-au pus toate forțele în acest asalt pentru că știu că, dacă nu le iese, vor pierde și nu își vor mai reveni”, a mai spus Vlad Voiculescu.

El a mai subliniat și profesionalismul și integritatea candidaților pe care PLUS îi pregătește pentru europarlamentare, subliniind că pe lista primilor zece candidați „vedeți cam 50-70 de ani de experiență internațională. Aș vrea să văd un partid în România care mai are așa ceva”. Cioloș va candida din partea PLUS și pentru alegerile europarlamentare. Partidul recent înființat va avea liste comune cu USR pentru alegerile europarlamentare din mai, însă un anunț în acest sens va fi făcut până la începutul lunii februarie.

PLUS are, în mai puțin de două luni de la înființare, aproape 8.000 de membri și alți 8.000 așteaptă să fie validați, iar circa 20% dintre aceștia sunt din diaspora. „Este o performanță uriașă”, a punctat Cioloș.

La prima Convenție Națională a PLUS au participat peste 1.800 de persoane, atât din România cât și din diaspora

​Mandat de doi ani pentru șeful partidului

În cadrul convenției naționale, a fost adoptat și statutul partidului, care prevede criterii foarte stricte, în special legate de competență dar și de integritatea membrilor noi sau a celor care au deja carnet de partid. De pildă, nu pot intra în partid persoanele care au fost condamnate pentru fapte de corupție. Aici este o poziționare clară alături de USR, formațiune care a adunat semnături pentru modificarea Constituției în acest sens - fără penali în funcții publice. De asemenea, nu vor fi primiți în PLUS „lucrătorii activi sau colaboratorii fostei Securități și persoanele care promovează violența, șovisnismul, raisismul, separatismul etnic sau teritorial”.

Potrivit statutului, toate persoanele alese în funcții de conducere în partid, inclusiv președintele formațiunii, vor avea un mandat de doi ani și vor putea deține maximum trei mandate consecutive sau cumulate, astfel încât să nu depășească șase ani într-o poziție de conducere.

„Ne asumăm mandate mai scurte pentru a putea avea rezultate vizibile. Toate funcțiile din acest partid vor fi alese pe un mandat de doi ani, fie că este vorba de președintele partidului, reședinte de filială șamd”, a explicat Andrei Lupu, cel care a prezentat statutul formațiunii.

PLUS are trei sedii naționale: la București, Cluj-Napoca și Iași, iar ședințele de conducere vor avea loc prin rotație la câte unul dintre cele trei sedii.