Congresul popularilor, desfășurat între 6 și 7 martie, ar fi putut fi un excelent prilej de PR pentru PNL, care face parte din familia Partidului Popular European (PPE).
Liberalii sunt gazda evenimentului, iar orice viitoare pretenție politică la nivel european – cum ar fi aspirațiile președintelui Iohannis la o funcție relevantă după încheierea mandatului – depinde de votul popularilor europeni.
La București vin peste 2.000 de delegați din peste 40 de ţări, printre care preşedintele Comisiei Europene – Ursula von der Leyen, preşedintele Parlamentului European – Roberta Metsola, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din PPE, dar şi comisarii din familia politică a popularilor europeni.
Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene va fi oficializată, va fi adoptat programul politic al PPE și se va discuta despre strategia pentru alegerile din iunie.
De ce au ratat liberalii lansarea candidaților
Acum circa o lună, înainte să se ia decizia participării pe liste comune cu PSD, liberalii aveau de gând să profite de Congresul PPE și să-și anunțe cu surle și trâmbițe candidații pentru alegeri europarlamentare.
Totul a căzut însă baltă: negocierile pentru stabilirea algoritmului de împărțire a locurilor, cele pentru persoana care va deschide lista, acea misterioasă „doamnă independentă”, totul s-a blocat. Neînțelegerile nu sunt deloc puține.
„Așa s-a decis”, spune o sursă din PNL pentru Europa liberă, care admite că Congresul PPE ar fi fost un moment bun pentru partid.
„Ni s-a spus să nu mai prezentăm lista. Oricum nu e gata, acum nu se mai ocupă nimeni de listă, ci doar de congres. Ar fi fost un moment bun pentru noi, dar dacă așa au analizat și așa au decis. Ne-au spus că nici nu era timp și nici nu au capul de listă definit”.
Cine a decis? Conducerea PNL și a PSD – liderii coaliției, ne spune o altă sursă. Aceasta consideră însă că amânarea lansării candidaturilor este totuși un lucru bun pentru că acum „nu se vorbește decât despre congres”.
În plus, lista fiind comună „ar fi ieșit și mai mult în evidență că noi candidăm împreună cu PSD, ceea ce nu ar fi dat chiar bine”, spune pentru Europa Liberă sursa menționată.
Îți mai recomandăm Trei motive pentru care PNL și PSD aleargă după candidați independențiPNL pică prost din manevra listelor comune
Liberalii nu ies bine din toată această discuție și au ratat un moment bun, susține analistul politic Ovidiu Voicu. Dar amânarea poate fi legată și de o reticență a partenerilor europeni, spune acesta.
„PNL a ratat un moment oportun pentru că era un plan anunțat pe care a trebuit să-l schimbe din cauză că nu se înțeleg cu PSD. Din nou PNL pică prost în toată această manevră a participării pe liste comune.
Există posibilitatea să fi fost o reticență din partea partenerilor europeni, în celelalte partide din PPE, pentru că ar fi fost puse într-o situație neplăcută să anunțe PNL o parte din candidații la europarlamentare știind că sunt pe listă cu inamicul european. Până la urmă, în alegerile europene, dincolo de provincialismul nostru, între socialiști și conservatori există o luptă politică. Numai la noi sunt pe aceeași listă”, declară pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
Manfred Weber vrea de la PNL o listă cu oameni „puternici și competenți”
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, prezent la București, a cerut celor din PNL o listă cu „candidați puternici”.
„Vreau să subliniez că România trebuie să pună oameni competenţi în Parlamentul European. România va decide pe 9 iunie dacă veţi avea o echipă puternică în Bruxelles sau îşi va irosi voturile pe extremiști. Îndemnul nostru este să trimiteţi oameni competenţi în Parlamentul European”, a declarat Manfred Weber, într-o conferință comună cu Nicolae Ciucă.
Doar că lista PNL va fi la comun cu cea a PSD, care face parte din familia politică a socialiștilor europeni.
Pretențiile lui Voiculescu, mărul discordiei
Liberalii se pregătesc pentru reluarea negocierilor cu social-democrații după Congresul PPE, adică la finalul acestei săptămâni.
Îți mai recomandăm Liber la traseism și comasare. Cum profită acum PSD și PNL de ideile pe care le contestauDiscuțiile s-au blocat luni în coaliție din cauza pretenției Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), condus de omul de afaceri Dan Voiculescu (care deține, prin fiicele sale, postul de televiziune Antena 3), de a primi trei locuri eligibile pe lista comună.
În schimb, PULS a promis susținere mediatică din partea Antenei 3.
Problema este că PSD acceptă pe locurile sale doar un singur candidat din partea partidului lui Dan Voiculescu, pe Maria Grapini, care a ajuns eurodeputată tot pe listele PSD.
Celelalte două persoane ar urma să fie plasate pe cele șapte locuri ale PNL. Astfel, liberalii ar rămâne în final doar cu cinci locuri eligibile.
Propunerea a generat un scandal monstru la PNL, care a refuzat în majoritate să o accepte.
PNL-ul este în situația cea mai proastă dintre toți actorii, tocmai pentru că a piedut și din identitate, și pentru că în interiorul PNL sunt cele mai multe disensiuni din cauza alianței cu PSD.Analistul politic Ovidiu Voicu
Ceilalți doi candidați pe care social-democrații vor să-i treacă pe locurile liberalilor sunt Sabina Iosub, jurnalistă la Antena 3, și Lavinia Șandru, care și-a început cariera politică tot în Partidul Umanist Social Liberal a lui Dan Voiculescu, iar în 2004 s-a înscris în Partidului Democrat.
Nu este clar cum se va rezolva blocajul și câte concesii sunt dispuse PSD și PNL să-i facă lui Dan Voiculescu în contrapartidă cu sprijinul trustului media.
Din informațiile Europei Libere, PNL ar putea să cedeze un singur loc PULS.
Alianța PSD-PNL a luat în calcul 20 de locuri eligibile, lista urmând să fie deshisă de un independent susținut de ambele partide.
Primele zece locuri ar urma să fie distribuite pe principiul parității.
Timpul presează, negocierile se lungesc
Până la alegeri mai sunt trei luni, iar listele pentru europarlamentare nu sunt gata.
Pe de altă parte, dincolo de aceste disensiuni cu partenerii de coaliție, PNL nu a reușit să-și definitiveze propria listă.
Se vehiculează câteva nume certe: Adina Vălean, Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan.
De altfel, Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan au fost menționați marți și de Manfred Weber, președintele Partidului Popular European.
În rest, mulți aspiranți – Raluca Turcan, Alina Gorghiu, la care se adaugă toți cei care sunt acum europarlamentari, precum Vasile Blaga, Daniel Buda, Gheorghe Falcă.
Îți mai recomandăm Concubinajul politic PSD-PNL de la europarlamentare și cum sunt avantajați Ciucă & CiolacuPSD și PNL nu reușesc însă nici să stabilească cine va fi candidatul comun pentru primăria Capitalei.
Discuțiile se lungesc și în fiecare zi apare câte un nume nou, care este introdus în sondajele de opinie pe baza cărora, teoretic, ar urma să fie determinat acest candidat.
Ultimul pe firmament este Ionuț Lupescu, fotbalist din „generația de aur”, care a făcut parte din conducerea FIFA și UEFA.
Liderii PNL s-au întrecut în laude la adresa acestuia, semn că Ionuț Lupescu se numără printre favoriți.
„Ionuț Lupescu a făcut parte din staff-ul UEFA, a gestionat un buget de 5,5 miliarde pe an, Bucureștiul nu are atâția bani, și l-a gestionat foarte bine.
Face parte din «Generația de Aur» și «Generația de Aur», la vremea respectivă a făcut istorie... Eu consider că este o persoană foarte bună pentru a fi testat și sondat în acest moment. Vedem ce zic bucureștenii”, a declarat Ciucă, potrivit digi24.ro.
Așa cum a arătat Europa Liberă, Ionuț Lupescu nu este singurul independent care a intrat în vizorul alianței PSD-PNL pentru candidatura la Primăria București.
Din informațiile noastre Gabriela Firea (PSD) și Sebastian Burduja (PNL) sunt pe cale să piardă partida. Firea pentru că nu este dorită de Marcel Ciolacu, premierul considerând că ea poate reprezenta un pericol pentru funcția sa în partid, dar și pentru că este refuzată de PNL.
Motivul? Electoratul liberal nu ar vota-o, existând riscul să se îndrepte spre Nicușor Dan, susținut de alianța Dreapta Unită.
Sebastian Burduja, deși este ministru și șeful organizației PNL București, are o notorietate scăzută, în jur de 6%, iar intenția de vot nu depășește 10%.