Liberalii propun mai multe modificări ale Constituției, în urma referendumului pentru justiție, din 26 mai, unde aproape 6,5 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările adresate de președintele Klaus Iohannis.
Astfel, la articolul 37 privind dreptul de a fi ales, liberalii propun introducerea modificării susținute de USR prin inițiativa „Fără penali în funcții publice”: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Aceeași prevedere este propusă și pentru articolul 38, privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
La articolul 73 al Constituției, privind categoriile de legi, este modificată litera I privind amnistia și grațierea colective: „Acordarea amnistiei sau a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă”.
La articolul 74 privind inițiativa legislativă, este introdusă interdicția Parlamentului și a Guvernului de a iniția grațiere și amnistie colective pentru fapte de corupție: „Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupție”.
La articolul 94, privind alte atribuții ale președintelui României, se introduce interdicția acordării de grațieri individuale pentru fapte de corupție.
La articolul 115 din Constituție, se introduce de asemenea interdicția de a da ordonanțe de urgență care să consiste în amnistie și grațiere pentru fapte de corupție.
Articolul 146 din Constituție, privind atribuțiile Curții Constituționale, este propus și el spre modificare, în sensul de a introduce posibilitatea atacării la CCR a ordonanțelor de urgență, de către Președintele României, 50 de deputați sau 25 de senatori și a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau Avocatul Poporului.