Tema majorării punctului de pensie este una prin care politicienii încearcă să obțină rapid capital electoral, remarcă analiștii, fiind o temă constantă în arsenalul politic al PSD în ultimii ani. Deși majorările sunt rare, de cele mai multe ori anuale, în politica din România se discută insistent, lunar sau zilnic, cu cât se vor majora pensiile și de când.
O lege din 2015 prevede că pensiile ar trebui să se majoreze anual cu 100% din rata inflației, la care ar trebui să se adauge 45% din creșterea reală a salariului mediu brut. Dar discuția este una politică și nu tehnică, iar procentele sunt stabilite arbitrar de politicieni.
O primă variantă avansată în spațiul public chiar de ministrul Muncii a fost de majorare a pensiilor cu 10%. Impactul bugetar ar fi, potrivit datele oficiale, de 11 miliarde de lei (aproximativ 2.2 miliarde dolari).
Premierul Ciucă a declarat, luni, la finalul Biroului Politic Național al PNL că propunerea cu care va merge în Coaliție este de 15% „dacă bugetul ne va permite”.
În acest caz, diferența între varianta avansată de PSD (majorare cu 10%) și cea a PNL (majorare cu 15%) este de 5.5 miliarde de lei (1.1 miliarde euro). Liberalii spun că este de datoria ministrului de Finanțe să găsească resursele în construcția bugetului pe 2023.
PSD a plusat și el la oferta majorării cu 10% cu un ajutor financiar sub formă de voucher, acordat o singură dată, pentru persoanele vulnerabile. Banii pentru vouchere ar veni din fonduri europene.
„În loc să majorăm toate pensiile cu 15%, inclusiv pensiile speciale, mai bine majorăm toate pensiile cu 10%, iar voucherele vor fi date persoanelor vulnerabile. Banii vin de la Comisia Europeană, s-a aprobat recent proiectul, îi avem la dispoziție”, au declarat surse din conducerea PSD pentru Europa Liberă.
„De ce să mărim pensiile cu 10% și nu cu 15%? PSD vrea să le majorăm mai puțin de la 1 ianuarie pentru a le putea majora cu un procent mai mare când o să fie Ciolacu premier, după rotativa din mai 2023. Noi vrem să dăm acum 15%”, au afirmat surse din conducerea PNL.
Discuția a fost purtată și în ședința de luni a Biroului Politic Național al PNL, potrivit surselor citate.
Între varianta PNL și cea a PSD, în Coaliția de guvernare a existat o discuție despre o majorare cu 12% a pensiilor. Era o soluție de compromis. Surse din PSD spun că premierul Ciucă a fost de acord cu ideea, după care și-a schimbat discursul politic.
„În vară când a anunțat ministrul Muncii o majorare cu 10%, unii liberali i-au cerut demisia. Apoi premierul a spus că bugetul nu suportă o creștere mai mare de 11%. De unde luăm banii pentru 15%? De ce nu a respectat înțelegerea cu 12%?”, este mesajul social-democraților.
Potrivit acestora, majorarea de 12% ar fi fost una „mulțumitoare”.
Problema financiară se adâncește însă. Bugetul pentru anul viitor ar trebui să se bazeze pe un deficit de 4.4%, mai mic decât cel din 2022. Pe scurt, România ar trebui să înceapă să facă mai multe economii sau să producă mai mult. Politicienii nu vor să pronunțe însă cuvântul austeritate, ci promit și mai mult în perspectiva anului electoral 2024.
Factura la energie, o piață semi-reglementată
Deși liberalii s-au ferit să pronunțe deschis sintagma reglementarea pieței de energie, România se îndreaptă spre acest model, care începe să fie menționat mai des în Uniunea Europeană.
„Este foarte clar că discutăm despre o decizie prin care să existe o piață semi-reglementată pentru că trebuie să fie energie care să poate fi pusă în achiziție și vânzare. România are nevoie (n.r. - să importe) în continuare nevoie între doi și trei terrawati pe fiecare an”, a subliniat premierul la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL.
Dincolo de nuanțe și poziționări tehnice, PNL și PSD au ajuns la un acord de principiu: pentru consumatorul casnic (populație) nu se schimbă schema de prețuri.
Astfel, cine consumă până la 100 kwh lunar va plăti un tarif de 0.68 lei pentru kwh. În acest caz, factură pentru un client care se încadrează în plafon nu ar trebui să depășească 70 de lei.
Pentru clienții care consumă între 0 – 255 kwh se aplică pragul de tarifare de 0.80 lei per kwh. Dacă un client consumă 300 kwh, va plăti primii 255 kwh cu tariful de 0.80 lei, iar ultimii 45 kwh cu tariful pe care îl are cu furnizorul. Pentru primii 255 kwh, factura ar trebui să fie de 204 lei. Dacă în contractul cu furnizorul se prevede un tarif de 2 lei per kwh, ceilalți 45 kwh l-ar mai costa 90 de lei. Factura finală pentru 300 kwh ar fi, în acest scenariu, de 294 de lei.
În cazul al treilea, în care clientul depășește 300 de kwh, toată factura se va plăti cu prețul convenit cu distribuitorul de energie, fără ca statul să ofere vreun tarif preferențial. Dacă un client ar consuma 301 kwh, iar prețul per kwh stabilit în contractul cu furnizorul de energie este de 2 lei, factura ar putea ajunge la 602 lei lunar.
Dacă luăm același exemplu, dar într-o piață reglementată la 1.3 lei per kwh, preț maximal, factura nu ar depăși 400 de lei (n.r - 1.3 lei x 300 kwh).
Problema o constituie în piața reglementată că s-ar putea ajunge la penurie, avertizează lideri din PNL. „Firmele nu vând în pierdere, preferă să nu mai vândă, să nu ajungem la blackout", a spus un lider liberal pentru Europa Liberă.
PSD propune o piață reglementată, în care producția internă să nu poată fi vândută cu un preț mai mare de 1.3 lei per kwh. Dacă o astfel de politică s-ar aplica, statul ar avea mai puțin de compensat către firmele din energie.
Pentru fiecare kwh, statul plătește în prezent o compensare între tariful de 0.68 lei sau 0.8 lei plătit de consumatorul casnic și suma cu care vinde firma de energie. Uneori, prețul poate să fie și de 3 lei. În acest caz, statul plătește cel puțin 2.2 lei per kwh compensare către firma de energie.
Dacă s-ar aplica un tarif reglementat de 1.3 lei per kwh, statul român și-ar scădea factura de compensare, deoarece ar avea de plătit diferența între 0.8 lei și 1.3 lei.
În momentul aprobării OUG privind plafonarea și compensarea prețului la energie și gaz, statul român estima, prin diferite instituții, că va avea de plătit o factură între 16 miliarde de lei și 40 miliarde de lei. Costul final nu este cunoscut în prezent.
Premierul a admis că nu s-a luat o decizia finală în zona de energie, care pune o uriașă presiune pe bugetul de stat.