Inaugurarea din 6 iulie a fost făcută înainte ca lucrările să fie 100% terminate. Conexiunile cu drumurile naționale și județene sunt, de asemenea, în lucru. În plus, deschiderea traficului nu s-a mai făcut la ora 13.00, cum fusese anunțat, ci s-a amânat undeva după ora 15.30.
Inaugurarea podului suspendat de la Brăila s-a făcut în prezența celor mai importanți politicieni ai statului: președinte, premier, președintele Senatului. Aproximativ 300 de oficiali și invitați au fost prezenți la tăierea panglicii.
Președintele Klaus Iohanis a spus la inaugurare că podul de la Brăila este un exemplu al potențialului României de dezvoltare a infrastructurii.
„Construcția aceasta este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizata cu fonduri europene, cu expertiza și tehnologie de ultimă generație.”
La rândul său, președintele Senatului, fostul premier Nicolae Ciucă a lăudat trăinicia construcției.
„Este un motiv de mândrie națională. România reia obiceiul proiectelor de mare anvergură. Toți cei implicați am demonstrat că România poate construi spectaculos”, a declarat Nicolae Ciucă.
La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a spus că acest pod este un exemplu de „patriotism economic”, sintagmă cu care și-a început mandatul de premier.
„Deschiderea acestui pod aduce beneficii importante: economia de timp și de bani pentru transportatori. Pe termen lung se prefigurează o mult mai intensă activitatea în zona liberă Brăila, înseamnă un plus de dezvoltare economică. Va crește și numărul turiștilor în Delta Dunării”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Startul inaugurării a fost însă „furat” de caricaturistul brăilean Costel Pătrăscan care a mers pe 30 iunie pe pod și l-a „inaugurat” pentru „milioane de romani cinstiți care au contribuit la acest pod!”
„PODUL ESTE AL ROMÂNILOR și nu al clasei politice care va încerca să și-l adjudece, eventual pe persoana fizică”, a scris caricaturistul într-o postare care a devenit virala pe Internet.
Traficul pe pod se deschide cu restricții. Bicicliștii și pietonii au interzis, deși au fost construite piste speciale pentru ei
Traficul pe podul de la Brăila urma să se deschidă joi, 6 iulie, începând cu ora 13, cu restricții de viteză de 80 km/oră. Însă deschiderea nu a mai avut loc la ora anunțată oficial. Mașinile s-au aglomerat la intrarea pe pod și șoferii au aflat că de fapt se poate intra abia după ora 15.30.
Până la demontarea echipamentelor folosite la construirea podului, circulația pe pod va fi oprită pe timpul nopții.
Restricțiile de circulație vor fi valabile până la sfârșitul lunii noiembrie, informează serviciul Infotrafic.
Traversarea Dunării pe pod va fi gratuită în primii cinci ani, iar autoritățile precizează că podul este unul exclusiv rutier, pietonii și bicicliștii neavând acces pe pod pe benzi dedicate.
Proiectul include două benzi pentru pietoni și biciclete, dar acele benzi vor fi folosite pentru mentenanța construcției.
Garanția oferită de constructorul japonez al cablurilor este de 120 de ani. Lucrările au durat aproape cinci ani, iar terminarea lucrărilor era programată pentru 2021.
Deși inaugurat, lucrările nu sunt chiar gata
În ultimele zile pe șantierul podului s-a lucrat intens. Sute de muncitori au pregătit podul pentru inaugurarea oficială. Noaptea, alpiniști utilitari au vopsit contra-cronometru pilonii podului.
Drumurile de legătură sunt realizate doar parțial.
Drumul principal Brăila-Jijila nu e gata și ar putea fi deschis abia în la sfârșitul anului. Deocamdată, pe malul tulcean legătura cu podul va fi cu drumul național care duce la Măcin.
Mai există o bucată de drum neterminată care ar urma să fie finalizată spre finalul anului: o porțiune de un kilometru care traversează o cale ferată și ajunge la Centura Brăilei.
Asociația Pro Infrastructura atrage atenția că podul trebuie pus cu adevărat în valoare prin conexiuni moderne și sugerează drumuri expres de la Brăila spre Focșani și/sau Buzău, respectiv drumul expres spre Tulcea și apoi Constanța.
„Podul este prima conexiune modernă directă între Moldova și Dobrogea. Cu siguranță, încă de astăzi, traficul de tranzit dintre aceste două regiuni se va muta, într-o proporție semnificativă, pe aici. Asta înseamnă presiune suplimentară pe salba de drumuri naționale din aceste zone”, transmite Asociația Pro Infrastructura.
Podul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România
Podul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România și al treilea din Europa. Este cea mai înaltă construcție din România, iar lucrările au costat aproximativ jumătate de miliard de euro.
Podul suspendat are o lungime de aproape 2 kilometri și este prima conexiune rutieră între județele Brăila și Tulcea. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a adăugat la inaugurare că podul are și o funcție strategică în contextul internațional actual.
Asociația Pro Infrastructura transmite că podul este executat cu tehnologii de ultimă generație și, cu o minimă mentenanță, poate fi folosit timp de 100 de ani.
Lucrările la pod au început în 2018. Trei ani mai târziu, pilonii de susținere înalți de 192 de metri erau construiți și începea montarea cablurilor de susținere.
Date Tehnice ale podului suspendat de la Brăila
Podul de la Braila este al treilea pod suspendat, ca mărime din Europa, după Great Belt Bridge (Danemarca) și Höga Kusten Bridge (Suedia).
- Cele două turnuri ale podului ating o înălțime de 192 metri
- Cei patru piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță
- Lungimea totală a drumurilor din proiect, inclusiv podul, este de peste 23 km
- Podul are 81.000 de kilometri de fire de oțel împletite care alcătuiesc cele două cabluri principale de susținere a podului
- Podul are un sistem avansat de dezumidificare care încetinește coroziunea și a mărește durata de funcționare a podului
În primele luni din 2022, constructorii au început să monteze calea de rulare, iar blocurile metalice au fost aduse pe Dunăre şi ridicate cu macarale speciale.
În martie 2023 a fost turnat primul strat de asfalt, iar după trei luni rezistența podului și siguranța traficului au fost testate cu 60 de camioane, încărcate fiecare cu câte 40 de tone.
Îți mai recomandăm Țară în service | Cum a uitat România să construiască poduri