România în NATO și UE | Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați

Parchetul Național Anticorupție (PNA), structură specializată în combaterea infracțiunilor de mare corupție, a luat ființă în 2002, la cererea partenerilor europeni. Oamenii politici ai momentului au acceptat structura, dar au pus în fruntea ei un procuror docil. Pe Ioan Amariei.

Timpul a trecut, politicienii s-au schimbat, iar calculul lor a fost dat peste cap o dată cu venirea la conducerea structurii a lui Daniel Morar. Devenită Direcție Națională Anticorupție, activitatea sa a crescut exponențial, iar cei care au susținut înființarea Parchetului au devenit titulari de dosare penale la Direcție.

Ultimul caz este cel al lui Viorel Hrebenciuc, fost lider de grup al PDSR de-a lungul a mai multor mandate și, până în 2006, președintele Comisiei Parlamentului României pentru Integrarea Europeană.

Pe 14 septembrie, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Viorel Hrebenciuc la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV, după ce ar fi intervenit pe lângă șefa Consiliului Național ala Audiovizualului (CNA) pentru a păstra licența unei televiziuni deținută de un coleg din parlament.

Acesta nu e singurul dosar instrumentat de DNA față de influentul lider de partid. El mai are o condamnare de 2 ani cu executare în dosarul retocedărilor frauduloase de păduri din județul Bacău, decizia nefiind definitivă. O hotărâre în acest sens urmează să fie luată de instanța supremă.

Chiar fostul premier Adrian Năstase, artizanul PNA, a fost client al procurorilor anticorupție. Condamnat în două rânduri în dosarele „Zambaccian” și „Trofeul Calității”, fostul prim-ministru a petrecut 500 de zile, în spatele gratiilor, după două pedepse de 4 și 2 ani cu executare.

În primul caz, a fost acuzat de primire de foloase necuvenite în valoare de 630.000 de euro după ce și-a renovat vilele din Cornu și din București. În al doilea caz, a fost acuzat în legătură cu strîngerea de fonduri pentru capmania electorală din 2004, când a candidat la președinție din partea PSD.

Fostul premier de la momentul înființării Parchetului Național Anticorupție, Adrian Năstase, a primit două condamnări pe dosare instrumentate de instituția pe care a înființat-o

Într-un al treilea dosar, „Mătușa Tamara”, fostul premier a fost achitat de instanța supremă.

Un alt lider influent din guvernul Năstase care a aprobat înființarea PNA este Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei și Comerțului. Actual prosper om de afaceri, Dan Ioan Popescu a avut de-a face cu justiția reformată după aderarea la NATO și UE. Procurorii au susținut că nu poate justifica o parte din averea sa. După zece ani de procese, în 2016, instanța supremă a decis confiscarea sumei de 890.000 de lei din banii găsiți la fostul ministru.

Miron Mitrea a fost ministrul Lucrărilor publice, transporturilor și locuinței în perioada 2000 – 2004. Azi este comentator politic la televizor, chiar dacă în 2015 a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare pentru luare de mită, după ce și-a renovat casa cu firma unei subordonate de partid și de minister.

Miron Mitrea, în 2019, la lansarea candidaturii Vioricăi Dăncilă la președinția României, ieșise deja din atenția opiniei publice

Victor Ponta a făcut și el parte din guvernul Năstase, în 2004 ca ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării aquis-ului comunitar.

Actualul președinte al Pro-România a fost trimis în judecată de DNA, în septembrie 2015, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și spălarea banilor, fapte săvârșite în calitate de avocat. A fost achitat pe fond de instanța supremă alături de fostul senator Dan Șova, dar Completul de 5 judecători a decis rejudecarea procesului în baza unei decizii a Curții Constituționale privind completurile specializate pe dosare de corupție.

Fostul premier Victor Ponta alături de prietenul de partid și de dosar, Dan Șova

În 2004, Constantin Niță era deputat PSD. Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă, ministru al Energiei la data respectivă, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Trimis în judecată, Niţă avea de executat o condamnare de 4 ani, primită în iunie 2018, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. A fost eliberat din închisoare după ce instanța supremă a dispus suspendarea executării pedepsei sale. Decizia a fost luată după ce Curtea Constituţională a decis că o parte din completurile de judecată de cinci judecători de la ÎCCJ nu au fost constituite legal.

Monica Iacob Ridzi era în 2006 parlamentar și membră în Comisia Parlamentului României pentru Integrarea Europeană. În 2015 a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani închisoare după ce, în calitate de ministru al Tineretului, a atribuit ilegal unor firme private contracte de prestări servicii organizate cu ocazia Zilei Naționale a Tineretului.

Valeriu Ștefan Zgonea era deputat în 2004, înainte de aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană. În februarie 2020, fostul șef al Camerei Deputaților în perioada 2012-2016, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare, fiind acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit pentru numirea unui secretar de stat. Dosarul se judecă în prezent la Curtea de Apel București și are termen pe 22 septembrie.

Fostul președinte al Camerei Deputașilor, Valeriu Zgonea, are o condamnare în primă instanță de 3 ani închisoare

Adrian Severin a fost, din 2005, euroobservator român în Parlamentul European, pentru ca, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, să devină europarlamentar. El a fost condamnat definitiv, în 16 noiembrie 2016, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de luare de mită şi trafic de influenţă, pentru că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la ”Sunday Times” de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.