Ministerul Culturii precizează că, prin noile reguli, personalul angajat în instituțiile publice de spectacol va fi obligat să ponteze timpul de lucru.
Angajații vor trebui să precizeze și ce fac în acest timp sau să declare sub semnătură „activitatea de lucru invizibilă”. La actori, un exemplu este memorarea textelor, în timp ce la muzicieni studiul de acasă pentru un concert.
Cu toate că Ministerul Culturii a precizat vineri că a avut loc o dezbatere online pe această temă, actorii și artiștii spun că acest lucru nu s-a întâmplat.
Ei acuză că măsura pontării va crește birocrația.
Măsurile cerute de Ministerul Culturii:
- structurarea unitară a componentelor de activitate și corelarea lor cu atribuțiile specifice și evaluarea performanțelor, prin cadrul orientativ din Anexa nr. 1, utilizabil ca suport pentru actualizarea fișelor de post și pentru repartizarea anuală a timpului de muncă;
- planificarea asumată – prin Programul săptămânal de lucru;
- responsabilitatea individuală – prin Raportul individual de activitate;
- evidența unitară.
Toate aceste măsuri înseamnă completarea unor fișe de către fiecare anjagat.
Ministerul Culturii susține că instrucțiunile sunt obligatorii pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și au caracter facultativ pentru celelalte instituții de spectacole.
În subordinea Ministerului Culturii sunt toate instituțile și teatrele naționale din marile orașe, precum Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, Operele Naţionale din Bucureşti şi Cluj-Napoca.
Ministerul Culturii precizează că prin noile reguli pune în practică o recomandare cerută de Curtea de Conturi a României în decembrie 2023.
„Actorii și artiștii nu produc șaibe”
Artiștii consultați de Europa Liberă spun că o astfel de măsură nu face decât să le încorseteze activitatea. Ei lucrează în prezent după un program de lucru flexibil, în funcție de activitatea lor, ceea ce înseamnă, de multe ori, lucrul în weekendul sau de sărbători.
Actorul Alexandru Călin, de la Teatrul Național București unde este angajat cu contract pe perioadă determinată și de la Teatrul Excelsior, spune că, de fapt, actorii și artiștii au un program și în momentul de față, iar regizorul de scenă este cel care face un raport lunar.
„Ceea ce vor ei (n.r. reprezentanții Ministerului Culturii) să facă prin această măsură este jignitor, în primul rând că ei pleacă de la premisa că noi mințim că muncim. Măsura cu care vin nu ține cont de realitate, în multe situații nu se poate aplica. Adică ei spun să ai activitate 50% la scenă adică repetiții, turneu, spectacole. Apoi în alte procente trebuie să scrii cât timp ai memorat”, spune Alexandru Călin.
Actorul spune că toate hârtiile vor duce la creșterea birocrației.
„Au zis că așa vrea Curtea de Conturi, dar aici vorbim de un alt specific, actorii și artiștii nu produc șaibe. Oamenii lucrează în weekenduri. Mie mi se pare că cine făcut așa ceva ori nu înțelege ce se întâmplă, ori o face cu rea intenție. Ministrul a zis că a avut loc o consultare, dar nu știu cu cine s-a consultat că a luat pe toată lumea prin surprindere. Nu a existat o consultare de fapt”, mai spune Alexandru Călin.
Îți mai recomandăm Primul teatru privat construit de la zero în ultimii 80 de ani în România e gata de inaugurare„O birocrație îngrozitor de stufoasă”
Actorul Mihai Călin susține că în prezent, munca artiștilor, inclusiv a actorilor, este considerată muncă inegală.
„Măsura cu completarea de hârtii aduce o birocrație îngrozitor de stufoasă, care va bloca tot sistemul. Pentru că toate fișele astea vor ajunge tot la zona administrativă a instituțiilor și se va bloca toată. Activitatea actorilor poate fi urmărită și gestionată, dar asta e treaba fiecărei instituții, a managementului. Ori managementul a tot șontocăit că există un interimat tot timpul. Managementul nu își asumă”, spune actorul Mihai Călin.
Mihai Călin mai spune că actorii nu au un program fix, pentru că, pe lângă repetiții, ei au și timp pentru memorarea textelor și a replicilor.
„Eu am stat azi aproape 5 ore la repetiții, mă duc să învăț textul încă trei ore, apoi mai văd un film ce are legătură cu textul”, spune Mihai Călin.
„Din păcate, poate există un sâmbure de adevăr de la care pleacă această măsură, dar se generalizează în mod fals. Adică se spune că sunt actori care nu joacă și își iau bani, dar aici e treaba instituției să le dea de lucru. Numai că tăierea tot timpul, atâția ani, de la cultură a dus la scăderea producțiilor noi, și nu sunt multe roluri noi”, completează Mihai Călin.
Managerii instituțiilor de cultură nu știu încă cum va fi modul de lucru.
„Normele pe care le-am primit noi, managerii, nu ]mi permit să emit un punct de vedere pentru că e prematur, trebuie să vedem despre ce e vorba”, spune Adrian Titieni, manager interimar la Teatrul Național din București, și totodată și actor.
Artistul Nicu Alifantis a luat și el poziție cu privire la normarea cerută de Ministerul Culturii.
Într-o postare pe Facebook, Nicu Alifantis spune că „în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore”. „Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi”, a scris Nicu Alifantis,
Artistul se întreabă, în final, dacă ministrul Culturii, András Demeter, actor și regizor, „nu știe că în artă munca n-are normă?”
„Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică!”, conchide Alifantis.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.