Țară în service | Prăbușirea unei industrii. Unde a dispărut carnea de porc românescă?

Carnea de porc este una dintre preferatele românilor. Cu toate acestea, producătorii locali nu reușesc să crească atât de multe animale pentru a acoperi integral cererea.

Doar 700.000 de porci au fost crescuți anul acesta în fermele românești. De 17 ori mai puțin decât în anii de dinainte de Revoluție și de 7 ori mai puțin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o țară întreagă? Eșecul statului în lupta împotrivei gripei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: România importă carne de porc de un miliard de euro pe an.

Doar o cincime din carnea de porc pe care românii o pregătesc de Crăciun sau pe care au cumpărat-o în acest an a provenit de la fermele din România. Iar din acești 20%, doar jumătate sunt animale născute și crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calcul nu acoperă și suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani.

„Românii vor avea carne de porc proaspătă în galantare, însă nu din România, deoarece țara noastră nu mai poate asigura la momentul de față decât 20% din carnea de porc proaspătă pentru consum”, ne spune îngrijorat Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Importuri de un miliard de euro

Consumul de porc a crescut ușor, dar nu din producție autohtonă. „Consumul de carne de porc în România nu s-a diminuat, dimpotrivă a crescut puțin. Ori să nu uităm că Europa, ca întreg, are supraproducție de carne de porc”, completează Ioan Ladoși.

Chiar dacă fermele și gospodăriile autohtone nu mai au așa mulți porci, consumul de carne al românilor a crescut în acest an, raportând situația la ultimii doi ani. Românii au continuat să consume carne de porc în toată această perioadă, de la apariția pestei porcine africane (PPA) în țară, iar trendul este ascendent; însă nu carne produsă în România, ci importată.

Importurile de carne de porc au ajuns la un miliard de euro. „Banii respectivi pleacă din țară. Aceasta este și pentru noi surprinzător pentru că, dacă vă uitați la statistici, la ce importăm, la deficitul balanței de plăți și așa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc”, mai punctează Ladoși.

Germania a „inundat” cu carne de porc piața românească, pentru că abatoarele germane nu mai pot vine în alte state din Uniunea Europeană care nu au pestă porcină.

După apariția pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, așa cum reiese din datele Institutului de Statistică. În 2021, a ajuns la aproape 700.000 de tone. În 2022, va trece de 750.000 de tone, conform datelor statistice.

Până în acest an, importul de carne de porc reprezintă 70-75% din consum de carne al României. Acum fermierii și producătorii cred că s-a ajuns până la 80%.

Sorin Minea, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), susține că piața autohtonă are puterea să crească, dar ar trebui mai întâi să scape de febra porcină africană.

„Abatoarele existente și fabricile autorizate pot procesa la capacitate maximă de patru-cinci ori mai mult decât producția de carne din România, am putea hrăni România și jumătate din Europa. Trebuie să eradicăm pesta porcină, pentru că pune piedici dezvoltării”, precizează Sorin Minea.

  • Consumul pe cap de locuitor

Conform Institutului Național de Statistică, consumul este de 37,5 kg/cap de locuitor, consumul total de carne de porc la nivel național este puțin peste 700.000 de tone, iar producția internă industrializată este de circa 230.000 de tone de carne de porc.

Obsesia pestei porcină

Pe 1 august 2017, Autoritatea Națională Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANVSA) anunța primul caz de pestă porcină. De atunci și până astăzi, instituțiile statului nu au reușit să elimine apariția unor astfel de cazuri pentru a permite exporturile și înmulțirea numărului de animale. Este singurul stat care a înregistrat acest record negativ.

Conform datelor Comisiei Europene, peste 80% din cazurile de pestă porcină înregistrate în Uniunea Europeană din 2018 și până acum au fost consemnate în România.

Fermierii văd două motive pentru care autoritățile nu au reușit să controleze epidemia:

  • nu au facilitat vânătoarea porcilor mistreți, acuzați de fermieri că ar răspândi boala;
  • lipsa normelor de securitate din gospodării, acolo unde micii fermieri cresc porci pentru hrană;

Efectivele de porci din România au scăzut dramatic în ultimele decenii, ajungând de la 12 milioane de animale în 1990, la 4,79 milioane în 2000, respectiv 700.000 în acest an. Datele sunt de la Institutul Național de Statistică.

Din datele Ministerul Agriculturii, reiese că în România sunt crescuți sub 700.000 de porci, în condițiile în care capacitatea fermelor ar fi de peste 3,5 milioane de animale.

Pesta porcină este motivul principal pentru care în ultimii trei ani, efectivele de animale au scăzut de 1,7 milioane la 700.000. Această boală a făcut, pe de o parte, multe ferme să aibă animale sacrificate în ultimii cinci ani. Practic, toate fermele mari au avut parte de cazuri de pestă porcină africană care au dus la sacrificări de zeci de mii de animale.

Numai anul trecut, din cauza pestei porcine africane au fost sacrificate peste 600.000 de animale.

„Nu au făcut dezinfectare, nu au făcut îngroparea cadavrelor din pădure ale porcilor mistreți. Toate țările din Europa fac goană pentru a distruge și a preîntâmpina răspândirea pestei porcine africane, la noi mistrețul s-a dovedit foarte clar că a fost vectorul cel mai important. Nu gospodăriile populației au fost cel mai important vector, pentru că la gospodării se intervine foarte ușor, repede vin DSV-urile și omoară porcii și au rezolvat problema. Dacă n-ar mai fi acest vector care este mistrețul, în mod sigur am putea stăpâni această treabă”, a mai spus Dimitrie Muscă.

Eșecul eliminării pestei porcine africane a dus la interzicerea exporturilor de carne de porc din România. În 2017, România a exportat 30.000 de tone de carne de porc. Acum exporturile sunt zero.

Situația dintr-o fermă din Ardeal

Transilvania a devenit zona geografică-istorică în care sunt localizate unele dintre cele mai mari ferme din România. Alături de cea din Timiș, deținută de compania americană Smithfield, cea din Arad, de la Curtici, este probabil una dintre cele mai importante exploatații zootehnice deținute de un investitor autohton.

Mai toate marile ferme din această regiunea au avut probleme cu pesta porcină. În 2022, Smithfield a sacrificat peste 20.000 de capete, după ce o fermă a avut un caz de pestă.

Fermierul Dimitrie Muscă spune că autoritățile nu s-au implicat suficient pentru a preîntâmpina răspândirea pestei porcine.

Fermierul Dimitrie Muscă, cel care deține ferma Combinstul Curtici, județul Arad, ne spune că nu știe ce să facă pe viitor, dacă mai poate risca să investească în continuare. În 2021 a avut pestă porcină în una dintre cele două ferme ale Combinatului Curtici, societatea pe care o deține împreună cu familia sa. 22.000 de animale a sacrificat anul trecut din cauza pestei porcine.

„Am repopulat fermele anul trecut în luna septembrie, iar din luna august 2022 am intrat pe flux normal. Avem 24.000 de capete și livrăm și în luna aceasta spre abatorizare circa 5.000 de capete de porci numai de la Macea. Pesta este aproape de județul nostru și nu putem face decât să ne păzim”, a declarat Dimitrie Muscă.

Dimitrie Muscă a subliniat că prețul pentru carnea de porc va crește cu siguranță în perioada următoare, având în vedere scumpirile în lanț la combustibil, gaze și energie.

„Prețurile la carnea de porc sigur vor fi în creștere. N-avem cum, pentru că la noi se produce 10%, cheltuielile cresc de la o zi la alta și cu furajele, și la energia electrică, și cu gazul și cu toate celelalte. Și atunci nu avem ce să facem, sigur cresc prețurile. Pentru anul viitor trebuie să lucrăm la capacitatea maximă pe care o avem, de 50.000 de capete, să livrăm peste 100.000 de capete având în vedere că ciclul lui este sub 6 luni și, cel puțin în această perioadă, este greu să mă duc acum și să spun că măresc capacitate când în orice moment poate să vină o pestă”, a mai arătat fermierul.

Situația dintr-o fermă din Muntenia

Una dintre cele mai importante ferme de porci din regiunea Munteniei este cea din județul Buzău, de la Siliștea Godeanu. Adrian Balaban este administratorul fermei cu peste 22.000 de animale.

Fermierul se plânge că anul nu a fost tocmai unul ușor din cauza pestei și din cauza prețului mic la kilogramul de carne de porc.

„A fost un an cu bune și rele. În februarie-martie 2020 aveam aceleași prețuri de vânzare pe care le avem acum, cu o diferență foarte mică, de câteva zeci de bani”, ne spune Balaban.

Adrian Balaban

Acesta mai adaugă că în 2020, „vindeam cu 8,4 lei/kg, acum vindem cu 8,5-8,6 lei/kg. Asta în condițiile în care toate prețurile au crescut și există o inflație de cca 17%, dar care probabil este mult mai mare de atât”.

Un alt motiv pentru care prețul la carnea de porc este relativ mic este că Germania, unul dintre cei mai mari producători, își exportă carnea în România la prețuri mici pentru că nu mai poate vinde carnea în alte state membre europene.

„Impactul cel mai nefericit l-a avut apariția pestei porcine în Germania, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc din Europa. Germania nu a mai putut exporta către țări terțe din Uniunea Europeană, iar asta a dus la o reorientare către piața internă europeană, respectiv exportul către țări unde era un deficit, cum este și cazul României. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pentru producătorii locali și la pierderi în producția locală”, ne explică Adrian Balaban.

Ce trebuie făcut

Fermierii consideră că în situația în care statul nu poate controla pesta porcină, tot autoritățile trebuie să creeze programe naționale de susține a acestui sector.

Adrian Balaban spune că instituțiile publice ar trebui să sprijine mai mult acest sector, mai ales fermele de reproducție purcei.

„O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere, în contextul acesta în care pesta poate apărea de oriunde și oriunde, să investească în ferme de reproducție”, spune Balaban.

Acesta consideră că interesul investitorilor și al producătorilor nu poate crește decât dacă autoritățile vor reuși să controleze epidemia de pestă porcină.

Fermierii avertizează că România poate rămâne fără purcei care să fie crescuți în amenajările zootehnice.

Singurul program pe care Ministerul Agriculturii l-a încercat pentru susținea acestui sector a fost în 2017. Atunci, Petre Daea a propus un program prin care fiecare fermier primea 10.000 de euro la fiecare 200 de porci.

Proiectul lui Daea nu a trecut de verificările Comisiei Europene, care a considerat că este un ajutor de stat care nu se practică în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar duce la o concurență neloială.

Evoluția prețul: de la fermă, la raft

În acest moment, la supermarketurile din București, prețul unui kilogram de carne de porc este între 22 și 35 de lei. Prețuri mai mari cu 5-6 lei față de acum șase luni.

„Eu cred că prețul cărnii de porc se va dubla și se va ajunge ca un cotlet sau o ceafă să fie 40 de lei kilogramul. Prețul va urca pentru că noi nu mai avem carne. Noi, astăzi, și asta este o realitate cruntă, cred că mai producem intern doar 15% din consumul de carne de porc al românilor. Restul vine din import”, spune Dimitrie Muscă, fermier din județul Arad.

Sunt diferențe și de 20 de lei între prețul unui kilogram de carne de porc vândut la poarta fermei și cel din magazine.

În ceea ce privește evoluția prețului de la poarta fermei până la standul din magazin, tarifele cresc astfel:

  1. Fermierii care nu au abator vând carnea către o firmă care o abatorizează cu un preț de sub 9 lei per kilogram.
  2. De la abator spre magazinul de desfacere, un kilogram de carne de porc pleacă cu maximum 17 de lei, dacă este mușchi de calitate superioară. Prețul unui kilogram de spată de porc este vândut de abator și cu 11 lei.
  3. După ce este luată de la abator, carnea este după în magazinul de desfacere, în supermarket, unde este vândută - în București - cu un preț de e 22 și 35 de lei.

Din datele obținute de la fermieri, specialiști și autorități, patru sunt motivele care duc la majorarea prețului la carne de porc în acest final de an: criza energetică europeană; seceta care a afectat producția de porumb; pesta porcină din fermele din România;
și dependența de importuri.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, românii preferă să consume lunar, în medie, între 35-42% carne de porc atunci când aleg să cumpere produse de carne.

Cele mai mari ferme de porci

La acest moment, principalii producători de carne de porc din România, potrivit datelor raportate la autoritățile din domeniu.

  • Grupul Smithfield este cel mai important producător de carne de porc din România, cu efective de circa 500.000 de porci la o capacitate de peste un milion de porci.

Holdingul american mai deține un abator, produsele fiind comercializate sub marca Comtim, dar și producătorul de mezelui Elit. Recent, grupul a anunțat că preia Goodies Meat Production de la Ceptura.

  • Premium Porc, grupul originar din Danemarca, deține fermele din România prin DCH International. Este considerat al doilea cel mai mare producător de carne de porc din România, cu mai multe ferme în județele Brăila, Brașov, Constanța, Olt, Sibiu și Vrancea.

La acest moment, efectivele de porci se ridică la circa 200.000 animale.

  • Suinprod Roman, grupul este deținut de Neculai Apostol, patronul Kosarom.

În cadrul grupului mai există ferme de pui, abator, precum și o unitate de procesare.

  • Nutrientul Palota, ferme deținute de omul de afaceri Iosif Pazuric, are în jur de 80.000 porci la o capacitate de 180.000 de animale.

Începând cu 2019 au fost semnalate mai multe focare de pestă porcină africană în cadrul fermelor din județul Bihor care au produse pagube de câteva milioane euro, potrivit reprezentanților companiei.

  • Nutricom Oltenița deține ferme cu o capacitate de circa 60.000 de porci.

În cadrul grupului mai există ferme de pui și de tăurași din rasa Angus, abator, precum și o fabrică de furaje.

  • Ferma Europig (Sergiana Grup), controlată de omul de afaceri Tudor Neculoiu – patronul Sergiana Group, are o capacitate de circa 50.000 capete de porci.

Neculoiu mai deține o fabrică de nutrețuri concentrate, un abator, precum și o fabrică de mezeluri.