Portul Constanţa va prelua portul Giurgiuleşti din Republica Moldova. Ministru: România consolidează un culoar strategic

Vedere aeriană a Portului Giurgiuleşti.

Pe scurt

  • Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat joi că urmează să finalizeze vânzarea Danube Logistics, operatorul Portului Giurgiulești din R. Moldova, către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, deținută de statul român.
  • Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat vineri că preluarea Portului Giurgiulești de către Portul Constanța este un proiect de infrastructură cu miză regională și europeană.
  • Prin această achiziție, România consolidează un culoar strategic și își întărește poziția de „pilon logistic” la Marea Neagră, a spus el.

„Portul Constanța va prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești, în urma finalizării procesului inițiat de BERD pentru identificarea unui investitor strategic”, a declarat Ciprian Șerban, vineri, într-o postare pe Facebook.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat joi că urmează să finalizeze vânzarea Danube Logistics, operatorul Portului Giurgiulești (GIFP), către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, deținută de statul român.

Încheierea tranzacției este iminentă, preciza BERD în comunicat.

Ministrul român al Transporturilor a completat că preluarea portului este o decizie „cu relevanță majoră pentru România și pentru întreaga regiune a Mării Negre”.

„Giurgiulești este singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova și un nod esențial la intersecția Dunării cu spațiul Mării Negre. Integrarea sa într-o viziune comună cu Portul Constanța consolidează coridorul logistic Dunăre-Marea Neagră și creează o platformă regională mai puternică pentru comerț, tranzit și investiții”, spune el.

Șerban afirmă că „în contextul actual, marcat de reașezări geopolitice și de necesitatea diversificării rutelor comerciale, România își asumă un rol activ în dezvoltarea infrastructurii strategice din proximitatea sa”.

Ministrul mai spune că preluarea Portului Giurgiulești contribuie la creșterea capacității de operare în regiune, la eficientizarea fluxurilor comerciale către și dinspre Republica Moldova, la sprijinirea reconstrucției Ucrainei prin rute alternative sigure, precum și la integrarea mai profundă a Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport (TEN-T).

Ciprian Șerban menționează că, prin această tranzacție, România consolidează inclusiv „un culoar strategic și își întărește poziția de pilon logistic la Marea Neagră”.

Îți mai recomandăm România a depus oferta pentru cumpărarea Portului Giurgiulești din Republica Moldova

Procedurile de preluare a acestui port se încheie astfel după ce, la finalul anului trecut, BERD a semnat un acord privind vânzarea a 100% din acțiunile sale la ICS Danube Logistics, operatorul GIFP, către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Aprobarea acordului de vânzare a fost anunțată de Portul Constanța pe 12 februarie 2026.

În calitate de principală poartă maritimă a Moldovei, GIFP gestionează peste 70% din importurile și exporturile pe apă ale țării, jucând un rol esențial în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice.

Portul Constanța spune că se angajează să realizeze investiții pe termen lung la Giurgiulești, obiectivul strategic fiind de a extinde capacitatea acestuia, de a îmbunătăți infrastructura și de a consolida poziția sa în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

De la achiziționarea Danube Logistics în 2021, BERD a fost acționar unic al portului Giurgiulești.

Istoria Portului Giurgiulești

Portul Giurgiulești se află în cel mai sudic punct al Republicii Moldova, la vărsarea râului Prut în Dunăre, și la circa 20 de kilometri de orașul românesc Galați.

Comuna Giurgiulești, de care aparține portul, a făcut parte, la fel ca restul țării, din Uniunea Sovietică, până la destrămarea sa din 1991.

În 1999, în schimbul cedării unei porțiuni de drum contestat în partea de est a Ucrainei, Republica Moldova a primit o fâșie de teren cu o ieșire la Dunăre de 450 de metri.

Portul a fost dat în exploatare în octombrie 2006, după zece ani de construcție. În 2004, a fost dat în concesiune pentru 99 de ani, iar terenul a rămas în proprietatea statului.

Acesta este singurul acces comercial la apele internaționale al Chișinăului și e împărțit în două entități de infrastructură portuară: Portul de Stat Giurgiulești și Portul Internațional Liber de la Giurgiulești (PILG).

Acesta din urmă aparține, din mai 2021, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care controlează 100% din acțiunile Danube Logistics SRL, compania care operează PILG.

BERD este deținută de 73 de țări, inclusiv România și Republica Moldova, precum și de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

Amplasat pe secțiunea maritimă a Dunării, cu o adâncime maximă a apei de șapte metri, portul este capabil să primească atât nave fluviale, cât şi nave maritime.

Portul are un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri și un parc de afaceri.

În 2021, volumul de mărfuri transbordate era de peste 1,4 milioane de tone, din acest punct de vedere fiind pe locul trei în topul porturilor dunărene.

În 2008, Guvernul Republicii Moldova a cerut să-i fie returnată o porțiune din teren, unde a construit un terminal de pasageri, operat de întreprinderea de stat „Portul Fluvial Ungheni”. Autoritățile de la Chișinău au anunțat anul trecut că vor să reconstruiască și să modernizeze portul de stat, până în 2028.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.