Poșta Română vrea să intre în secolul XXI printr-o serie de investiții în tehnologie care să-i permită să se impună pe piața livrărilor. Cutii poștale digitale, POS pentru plata cu cardul, mini-imprimante sau tablete moderne sunt pe lista achizițiilor companiei de stat, care e ultima dintre firmele de curierat, deși are cei mai mulți angajați.
„Magazinul nostru nu colaborează cu Poșta Română, vă rugăm nu trimiteți produse prin Poștă”, este mesajul unui magazinul online din România către clienții care vor să facă retururi.
Reticența de a colabora cu Poșta Română, una dintre cele mai importante companii de stat din țară, e răspândită în sectorul privat. Din cauza experiențelor nefericite, multe firme românești preferă să apeleze la companiile de curierat private, chiar dacă acestea au de cele mai multe ori costuri mai mari.
În acest timp, Poșta Română continuă să înregistreze profituri modice, deși ar avea capacitatea teoretică să devină lider al unei piețe în plină ascensiune, cea a livrărilor.
Alexandru, administratorul companiei IT care face anti-reclamă Poștei ne explică: „Au un serviciu de coletărie ciudat. Dacă nu ești la adresă când sun, a doua oară nu mai vin, lasă coletul la oficiul poștal cel mai apropiat. Asta dacă nu se duce direct acolo. Apoi, trebuie să mă duc eu la agenție, să stau la coadă măcar 15 minute. Risc și să ajung la ghișeu și să-mi spună că nu pot face plata cu cardul”.
Avertismente de acest fel, în care Poșta Română nu este recomandată clienților, găsim și la alte firme din online.
„Nu acceptăm livrarea prin Poșta Română, coletele trimise astfel fiind neprocesate și returnate expeditorului”, este avertismentul unui magazin de încălțăminte; „nu acceptam retururi trimise prin Poșta Română”, scrie un producător de îmbrăcăminte.
Sunt semne că Poșta Română nu este o companie care să atragă interesul firmelor. Analistul economic Adrian Negrescu consideră că Poșta a rămas o companie care doar livrează plicuri și deservește instituțiile publice pentru a livra pensii, ajutoare sociale.
„Este o companie care nu ar fi rezistat pe piață dacă ar fi avut un acționariat privat, unde pierderile să conteze”, ne spune acesta.
Valentin Ștefan, actualul director al Poștei Române, recunoaște pentru Europa Liberă că societatea de stat nu contează pe piața coletăriei. „A fost un sector are a sărit foarte mult în pandemie. Poșta Română este încă un serviciu clasic de distribuire a corespondenței. Pe sectorul coletăriei contăm la 5%, este adevărat. Dacă eliminăm și corespondența internațională, avem o cotă de piața de 1%. Însă, ne pregătim și de acest segment, Poșata va deveni un competitor și pe această piață”, ne spune Valentin Ștefan.
Livrări lente
Principalul motiv pentru care firmele evită să lucreze cu Poșta Română este lentoarea cu care se fac livrările.
În trecut, Europa Liberă a realizat un experiment în ceea ce privește livrările făcute de Poșta Română. În vara anului 2021, am introdus un dispozitiv GPS într-un plic trimis din București, pe data de 24 iunie, în satul Perchiu, în județul Bacău. Am ales localitatea pentru că nu e nici izolată, dar nici lângă vreun drum european, adică să reflecte o destinație ca multe alte sate din România.
Îți mai recomandăm Țară în service | Poșta Română, o scrisoare pierdutăPână să ajungă la destinație plicul s-a descărcat senzorul GPS. Cert este că în 30 iunie, la prânz, scrisoarea a fost livrată de poștaș familiei din satul Perchiu.
Cel mai mic jucător pe piața livărilor
Poșta este cel mai mare angajator din România, cu peste 23.000 de salariați. Are mai mult de 2.000 de oficii poștale în toată țara. Funcționează ca o companie, iar proprietar este statul român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (93% dintre acțiuni) și Fondul Proprietatea.
În 2021, ultimul an pentru care sunt publice bilanțurile firmelor, societatea a realizat o cifră de afaceri de 1,35 de miliarde de lei și un profit de 42 de milioane de lei. Fan Courier Express SRL, principalul competitor, a realizat o cifră de afaceri de 1,06 miliarde de lei, dar are un profit de 160 de milioane de lei.
În timp ce Fan Courier face întreaga cifră de afaceri din livrarea de colete și plicuri la adrese, Poșta Română face sub 5-6% din cifra de afaceri din aceste servicii.
Adrian Negrescu crede că serviciile plătite de stat, cum ar fi plata pensiilor, a drepturilor sociale, taxele către instanțe sunt serviciile care țin în viață Poșta Română. „Nu știu dacă zona privată ar fi interesată să ofere astfel de servicii. Chiar și așa, e clar că Poșta Română trebuie reformată”, ne spune acesta.
Peste 2.000 de oficii are Poșta Română. Dintre acestea, doar 1.000 pot accepta plata cu cardul.
Un studiu de piață realizat de Consiliul Concurenței pentru acest sector arată că, în 2020, companiile de curierat au avut peste 170 de milioane de comenzi de livrări. În 2021, volumul a crescut până la aproape 190 de milioane de livrări.
Din raportul de activitate al Poștei Române pe anul 2020 reiese că serviciul de Curier Express al companiei a avut în jur de cinci milioane de livrări, sub 3% din volumul total. Situația nu s-a schimbat nici în 2022, când compania a raportat puțin peste șase milioane de livrări.
Toți operatorii privați întrec Poșta Română în privința livrărilor. Companii ca Fan Courier, Delivery Solutions (Sameday), GLS SRL, Cargus SRL, DHL International Romania SRL, FedEx Express Romania Transportation (TNT) și Dynamic Parcel Distribution (DPD) au fiecare încasări anuale de peste 200 de milioane de lei din livrările la domiciliu.
Poșta Română, conform rapoartelor companeii consultate de Europa Liberă, încasează sub 80 de milioane de lei din aceste servicii, jumătate încasați, de fapt, pentru livrări la sediile poștale, nu la domiciliu.
Schimbarea
Valentin Ștefan, actualul director general al Poștei Române, spune că vrea să prindă din urmă concurența pe piața livrărilor. El consideră că segmentul poștei clasice - respectiv tot ce înseamnă scrisori - scade și, în curând, acest serviciu nu o să mai reprezinte o afacere de succes.
Valentin Ștefan, director general Poșta Română, vrea să schimbe modul de a face afaceri a companiei de stat.
„Ne dorim să avem un cuvânt cât mai puternic de spus în tot ce înseamnă curierat în România. Coletele ajung și acum acasă la beneficiar. Nu am nicio temere, Poșta Română poate să ajungă din nou acolo unde îi este locul, în vârf. Avem cea mai mare cifră de afaceri din industrie, avem cel mai puternic acționar, statul român, și avem poate cei mai minunați angajați, poștașii”, ne-a declarat directorul Poștei Române.
Andrei Negrescu susține că investițiile sunt făcute cu întârziere. Compania cumpără sisteme tehnologice care sunt deja abandonate de concurență, pentru a trece la altele mai noi.
La rândul său, directorul general al Poștei ne spune că schimbările nu se pot vedea peste noapte. „Am început să facem investiții, să ne pregătim de piața coletăriei. Și anul acesta, 2023, va fi unul în care ne vom pregăti. Vom moderniza Poșta Română. Însă, de la anul, din 2024, vă asigur că Poșta Română va fi un competitor important pe această piață, pentru că avem capaciatea să facem asta”, ne spune Valentin Ștefan.
Începutul schimbării e plata cu cardul!
Șeful companiei trebuie să rezolve în primul rând plata cu cardul în oficiile poștale sau la curierii care livrează coletele.
Reprezentanții companiei ne-au transmis că societatea de stat are instalate 1.000 de POS-uri în aproape o mie de oficii poștale, astfel că în aproximativ 50% dintre oficiile poștale se poate plăti cu cardul. Acoperirea este undeva la 80% spre 90% din mediul urban. Rezultă că în mediul urban nu prea există POS-uri.
Analistul economic Adrian Negrescu e de părere că investiția Poștei e un pic tardivă.
„Nu știu dacă mai trebuie POS-uri dedicate special plății cu cardul. Zona privată deja folosește plata prin telefon. De ce se mai cheltuie bani pe POS acum, când deja aceste aparate sunt o relicvă în domeniu”, ne spune Andrei Negrescu.
Poștașii renunță și la condică, și la pix
Pentru a prinde concurența din urmă, poștașii vor avea din acest an, tablete moderne cu ajutorul cărora să înregistreze rapid plățile și livrările.
Asta pentru că Poșta Română intenționează să cumpere pentru angajații săi 7.000 de PDA-uri (agende personale electronice), 7.000 de abonamente de date mobile și 8.600 de imprimante mobile. O licitație în acest sens a fost lansată la mijlocul lunii ianuarie.
„Această achiziție este esențială modernizării Poștei Române. Fiecare curier poștal va putea oferi servicii de care clienții anului 2023 au nevoie și va utiliza dispozitive inteligente și rapide, pentru a diminua timpul petrecut cu activități repetitive”, ne-a mai declarat Valentin Ştefan.
Mai mult, angajații poștei vor beneficia și mini-imprimante moderne, cu care să ofere chitanțe clienților.
Cutiile digitale poștale
Cum deja competiția privată începe să se îndrepte tot mai mult spre segmentul cutiilor poștale digitale montate pe fiecare stradă, Poșta Română încearcă să prindă trenul acesta din mers.
Poșta Română pregătește un contract de achiziție în valoare de 100 de milioane de lei. În schimbul acestei sume, compania deținută de statul român prin Ministerul Digitalizării, va avea în proprietate 3.000 de pachetomate, cutii poștale gen EasyBox - folosite deja de concurența privată a Poștei Române. Contractul va fi semnat în urma unei selecții de oferte din partea companiilor interesate să furnizeze astfel de echipamente.
Departamentul de Comunicare al companiei ne-a transmis că încă nu a fost lansată licitația, ci doar au fost făcute studii de oferte.
Deși va oferi 100 de milioane de lei, Poșta Română va cumpăra doar unul dintre cele două softuri necesare acționarii acestor cutii poștale digitale.
Poșta Română vrea să cumpere anul acesta 3.000 de cutii poștale digitale cu prețul de până în 100 de milioane de lei.
Aceste cutii poștale digitale de 100 de milioane de lei sunt achiziționate în baza unui studiu realizat de firma Affiliate Channel SRL din București, înființată în mai 2021. Valoarea contractului a fost 130.000.
Affiliate Channel a avut o cifră de afaceri de 24.800 de lei în 2021. Reprezentanții Poștei Române ne-au declarat că oferta Affiliate Channel SRL a fost una corectă, iar selecția a fost una publică și transparentă.
Investițiile provin dintr-un credit cu altă destinație
Printr-un memorandumul aprobat de Guvern în aprilie a 2022 se stabilea „modernizarea Poștei prin digitalizarea, automatizarea, robotizarea și tehnologizarea (D.A.R.T.) infrastructurii companiei, dotând rețeaua poștală cu terminale, imprimante, mijloace de transport cu emisii reduse și cutii poștale digitale”.
Toate aceste obiective se realizează și cu un credit bancar.
În octombrie 2020, Eximbank și Poșta Română au anunțat un acord de finanțare în valoare de 200 de milioane lei, care asigură societății fondurile necesare demarării unuia dintre cele mai ample programe de investiții.
Creditul Eximbank era destinat către trei obiective:
- automatizarea proceselor logistice prin înființarea noilor centre de tranzit/sortare de la București Nord și Cluj – investiție în valoare de 68 milioane lei;
- crearea și implementarea unei arhitecturi de sistem de management digital integrat (hardware și software), necesară asigurării fluxurilor informaționale (ERP și a modulelor acestuia) – în valoare de 128,3 milioane lei;
- reabilitarea clădirilor monumente istorice din Timișoara, Piatra Neamț, Oradea și Cluj, aflate în patrimoniul Poștei Române, și valorificarea acestora atât din punct de vedere comercial, cât și cultural și istoric – în valoare de 54,5 milioane lei.
Însă mare parte din credit este folosită pentru achiziția celor 3.000 de cutii poștale digitale, pentru care se plătește 100 de milioane de lei, recunoaște compania într-un răspuns oferit Europei Libere.
Cheltuielile cu modernizarea au atras și anchete ale procurorilor
DNA a început în vara anului trecut o anchetă penală la Poșta Română ce vizează mai multe contracte de achiziții, plăți pentru unii angajați, dar și contract de credit încheiat cu Eximbank.
De asemenea, sunt verificate documentele pentru deplasările în străinătate în ultimii doi ani ale directorului general Florin Valentin Ștefan, ale consilierilor acestuia și ale directorilor sucursalelor regionale.
Cercetările au pornit de la un raport al Curții de Conturi. Din informațiile obținute de Europa Liberă reiese că este vorba de deplasări suspecte de 140.000 de lei ale directorului general, printre acțiunile suspectate de procurori că nu au respectat legea.
Activitatea Poștei Române în mandatul lui Valentin Stefan, directorul general al companiei, este vizată de mai multe plângeri penale.
Este verificat, de asemenea, și modul în care a fost stabilite condițiile de licitație pentru cutiile poștale de 100 de milioane de lei care ar trebuie cumpărate în acest an.
„Compania își respectă toate obligațiile impuse prin lege și gestionează cu atenție și seriozitate toate proiectele pe care le realizează. Totodată, Poșta Română colaborează cu orice autoritate de control abilitată și este deschisă oricăror solicitări oficiale privind activitatea sa”, se arată într-un comunicat de presă al poștei legat de ancheta DNA.
Companie bună pentru ajutoarele sociale
Pe lângă livrarea pensiilor, Poșta Română mai este implicată în împărțirea ajutoarelor sociale. Spre exemplu, Poșta va distribui cardurile de energie. Șeful Poștei Române a menționat că situaţia arată excelent, iar compania este foarte pregătită pentru acest contract.
„De altfel, e singura companie care ar fi putut să ducă la bun sfârșit acest contract”, a declarat Ștefan la postul de televiziune Digi24.
Îți mai recomandăm „Voucheriada” 2023. Ajutoarele sociale sunt vitale, dar nu țin loc de măsuri pe termen lungAcesta susține că mecanismul creat de Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene este unul cât se poate de sigur, mai ales că este vorba de bani europeni. Practic, banii nu vor intra în posesia beneficiarilor. Sumele vor sta în conturile Poștei și vor fi transferate către furnizorii de energie.
„Până la urmă orice mecanism care este implementat şi care se adresează la aproape patru milioane de români tot timpul va crea şi o oarecare posibilitate de disfuncționalitate”, a mai spus directorul general de la Poșta Română la Digi24.