Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață

În anul 2010, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cumpărat de la o persoană fizică un complex de terenuri și construcții la Bălți, pentru a deschide acolo un consulat.

Prețul de achiziție a fost negociat la 750.000 euro, în urma unei evaluări făcute de o firmă autorizată care stabilise valoarea de piață pentru respectivele imobile la 763.300 de euro.

Cinci ani mai târziu, o altă evaluare a acestor imobile, făcută de o altă firmă, a stabilit că valoarea de piață era de 311.715 euro – cu 58% mai mică decât prețul de achiziție.

Consulatul Român de la Bălți, Republica Moldova - ianuarie 2026.

Și alte evaluări, făcute în anii următori, au menținut valoarea imobilului din Bălți și a terenului între 305.000 și 380.000 de euro.

Toate aceste informații apar într-un raport al Curții de Conturi, din iulie 2025, care vizează activitatea Ministerului Afacerilor Externe.

Ce recomandau inspectorii Curții de Conturi? Plângere penală „pentru a identifica posibile indicii de fraudă sau corupție”.

Ce s-a întâmplat de atunci?

Nimic.

Povestea a două consulate - o afacere cu bani europeni

România a beneficiat, între 2007 și 2009, de un pachet de finanțare nerambursabilă din partea Comisiei Europene pentru pregătirea aderării la spațiul SchengenRomânia a intrat în spațiul Schengen aerian și maritim pe 31 martie 2024 și complet – pe 1 ianuarie 2025..

Primul obiectiv al finanțării era „Întărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere” pentru care UE a alocat României 234,29 milioane de euro.

31,6 milioane trebuiau folosite de Ministerul Afacerilor Externe, iar restul – de Poliția de Frontieră.

Ministerul Afacerilor Externe a avut ca misiune achiziționarea și amenajarea unor imobile pentru noi consulate și reabilitarea și dotarea altora la standarde SchengenStandardele Schengen reprezintă ansamblul de reguli, criterii și practici pe care un stat trebuie să le îndeplinească pentru a face parte din zona europeană fără controale la frontierele interne. Pe scurt: ele garantează că libertatea de circulație este sigură..

Inițial, Ministerul a vrut să investescă în deschiderea de noi sedii consulare în șapte țări: Georgia, Tunisia, China, Republica Moldova, Maroc și India.

A reușit să implementeze proiectele cu bani europeni doar în primele cinci. Într-un final, a cheltuit doar 61,5% din banii europeni pe care îi avea la dispoziție.

În Republica Moldova, au fost înființate cu bani din acestă finanțare două noi consulate, la Cahul și Bălți.

„Valoarea clădirilor care urmau a fi achiziţionate pentru consulate şi pentru Centrul de pregătire a fost evaluată de către firme independente, din ţara gazdă, specializate în domeniul imobiliar. Selectarea acestor firme s-a realizat în cooperare cu o bancă din România, prin intermediul căreia MAE a realizat tranzacţiile aferente achiziţionării”, scrie în raportul de implementare a proiectelor finanțare de UE.

Pentru ambele clădiri, de la Cahul și Bălți, evaluator a fost aceeași firmă privată: SC Imocost SRL, din Chișinău.

La Bălți, pe strada Sf. Nicolai nr. 56, România a achiziționat, conform contractului de vânzare-cumpărare, de la persoană pe nume Raisa Gogoleva, în februarie 2010, două terenuri – unul de 578 de metri pătrați și unul de 519 – și două clădiri: una de 214 metri pătrați, cealaltă – de 147 de metri pătrați.

Proprietatea din Bălți a fost evaluată atunci la peste 763.000 de euro și achiziționată cu 754.000 de euro.

La Cahul, în sudul Republicii Moldova, Ministerul român de Externe a cumpărat de la primăria orașului, tot la începutul lui 2010, un teren de 1.589 m² și o clădire, parter și etaj, cu o suprafață utilă de 388 m² . Achiziția de la Cahul a fost de 490.000 de euro.

Tot din bani europeni, cele două clădiri achiziționate au fost reabilitate, mobilate și dotate cu echipamente pentru procesarea solicitărilor de viză, pentru detectarea documentelor false, echipament IT şi software, echipamente de supraveghere, de detectare a metalelor, sisteme audio de comunicare pentru ghişee etc.

Pentru reamenajarea celor două imobile din Cahul și Bălți, Ministerul de Externe a apelat la aceeași firmă din România - SC Casido SRL.

Reamenajarea secției consulare din Cahul a costat 354.570 de euro, iar a celei de la Bălți – 177.500 de euro.

După renovare, a urmat dotarea cu mobilier, care s-a făcut prin aceeași firmă la ambele clădiri – SC Atheneum Construct SA, din România.

La Bălți, mobilierul a costat 53.561 de euro. Suma pentru Cahul e apropiată – 51.858 de euro.

Echipamentele IT, achiziționate de la firma Aproservice-x SRL, din Republica Moldova, au costat 34.581 la Bălți și 26.264 de euro la Cahul.

Niciuna dintre achizițiile de mai sus nu s-a făcut prin sistemul electronic de licitații publice.

„Procedurile aplicabile la acel moment se desfășurau în conformitate cu legislația națională în vigoare, respectând principiile de transparență, concurență și tratament egal al ofertanților. Etapele uzuale includeau:

• elaborarea documentației de atribuire;

• publicarea anunțurilor de participare;

• depunerea ofertelor de către operatorii economici interesați;

• evaluarea ofertelor conform criteriilor stabilite;

• atribuirea contractului și semnarea acestuia”, a comunicat MAE, la solicitarea Europa Liberă, cum s-au decis achizițiile.

Mai exact, intențiile de achiziție au fost publicate în Monitorul Oficial, în două publicații naționale și pe paginile de internet ale consulatelor/ambasadelor.

Extras din Monitorul Oficial din 12 februarie 2010, partea a VI-a, în care apar anunțurile de intenție pentru lucrări la consulatele de la Bălți și Cahul.

Pe 9 iulie 2010, ministrul român de Externe de la acel moment, Teodor Baconschi, a inaugurat Consulatul de la Bălți împreună cu ministrul moldovean al Integrării Europene, Iurie Leancă. Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Robert Cazanciuc, l-a inagurat pe cel de la Cahul.

Ce spune, în 2025, Curtea de Conturi a României

Într-un raport de audit de conformitate publicat în iulie 2025, inspectorii Curții de Conturi atrag atenția asupra achiziției făcute la Bălți în 2010.

„În anul 2010, MAE a achiziționat un complex de terenuri și construcții la prețul de 750.000 euro. Acest preț a fost negociat, pornind de la valoarea evaluată de către o persoană autorizată în domeniu, care a stabilit o valoare de piață, pentru respectivele imobile, de 763.300 euro.

Următoarea evaluare a acestor imobile, efectuată în anul 2015 de către un alt evaluator, a relevat o valoare de 311.715 euro, cu aproximativ 58% mai mică decât prețul cu care fuseseră achiziționate cu 5 ani în urmă.

Menționăm faptul că, şi următoarele rapoarte de evaluare a respectivelor imobile au confirmat valoarea din anul 2015, prin faptul că valorile stabilite au prezentat variații nesemnificative (305.399 euro în anul 2019 şi 382.357 euro în anul 2023.”

Sursa: Raport Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a considerat că „deficiențele au fost determinate de lipsa unor reglementări interne care să preîntâmpine producerea riscului de utilizare a fondurilor publice fără respectarea principiilor unei bune gestiuni financiare”.

Și a recomandat instituirea de „mecanisme de control intern care să conducă la implementarea bunelor practici privind achizițiile de imobile în străinătate, astfel încât să se asigure protejarea banului public atunci când sunt efectuate astfel de tranzacții”.

„De asemenea”, scrie în raportul Curții de Conturi, „vă recomandăm ca orice operațiune de scădere a valorii imobilelor achiziționate sau construite, cu mai mult de 10% față de evoluția pieței zonei, să fie investigată corespunzător pentru a identifica posibile indicii de fraudă sau corupție”.

Ministerul Afacerilor Externe consideră, însă, că totul a fost legal.

„Putem confirma că achizițiile au fost realizate în conformitate cu legislația în vigoare, cu respectarea principiilor achizițiilor publice, iar publicitatea în țările terțe s-a realizat prin mijloacele oficiale și transparente prevăzute de reglementările aplicabile, fapt evidențiat în toate misiunile de audit și evaluare derulate asupra programului național”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe, la solicitarea Europa Liberă.

Ce valoare de inventar au acum consulatele din Cahul și Bălți

Consulatele de la Bălți și Cahul au intrat în patrimoniul Ministerului de Externe prin Hotărârea de Guvern nr. 476 din 10 iulie 2013.

Valoarea de inventar a imobilelor și terenurilor era la acel moment de 4,2 milioane de lei (1 milion de euro) pentru consulatul de la Bălți și de 4,2 milioane de lei pentru cel de la Cahul.

În acest moment, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe se află în dezbatere publică, până pe 16 ianuarie, hotărârea de guvern privind „Actualizarea valorii de inventar a imobilelor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Externe”.

Consulatul de la Bălți - terenuri plus clădiri - are acum o valoare de inventar de 1,9 milioane de lei (400.000 de euro), iar cel de la Cahul - 2,9 milioane de lei (580.000 de euro).

Conform legii, construcțiile și terenurile din patrimoniul instituțiilor publice trebuie reevaluate cel puțin o dată la trei ani, fie de o comisie internă, fie de evaluatori autorizați. Rezultatele trebuie înregistrate în contabilitate până la sfârșitul anului reevaluării.

Scopul reevaluării este determinarea valorii juste a activelor, ținând cont de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea reală.

Conducerea MAE din 2010 nu știe de concluziile Curții de Conturi

Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, nu știe niciuna dintre concluziile raportului Curții de Conturi despre achiziția pe care a semnat-o acum 16 ani.

Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi.

„Decizia politică era de înființare a Consulatului General la Cahul și Bălți, ceea ce s-a și întâmplat, dar dosarul tehnic din spate – licitații, achiziții – nu era de competența ministrului de Externe, deci erau direcțiile de specialitate din minister care se ocupau de achiziții”, spune el, pentru Europa Liberă.

Și secretarul general al ministerului din acel moment, Robert Cazanciuc, spune că a aflat de problema achiziției supraevaluate de la Europa Liberă România.

„Era o direcție în minister care se ocupa de implementarea proiectelor pe pregătirea pentru Schengen”, spune el.

Niciunul dintre cei doi nu a fost contactat până acum să dea informații despre achiziția imobilelor și a terenurilor de la Bălți, din 2010, contestată de Curtea de Conturi a României.

„M-a contactat un băiat de la ambasadă”

Igor Covaș din Chișinău este evaluatorul angajat de Ministerul român Afacerilor Externe pentru a stabili valoarea de piață a imobilelor și terenurilor din Bălți și Cahul. A fost contactat direct de cineva de la Ambasada Română, își amintește el.

Nu mai știe nici cum a ajuns la valoarea de 763.000 de euro, pentru cele două clădiri și terenurile din Bălți.

„Nu intru în polemici. La momentul respectiv, evaluarea a fost realizată în condițiile pieței de atunci. Vorbim de o perioadă de acum aproximativ 15 ani. După ce a trecut atât timp, este absurd să judecăm retrospectiv dacă prețul a fost corect sau nu”, spune evaluatorul pentru Europa Liberă.

El susține că nu cunoștea vânzătorul imobilelor din Bălți și că evaluarea sa a fost pur consultativă, iar decizia finală a aparținut cumpărătorului.

„Nu a fost vorba despre indicarea unei valori de vânzare-cumpărare sau de scoatere la licitație. Au existat și consultanți implicați, însă, în final, nu eu am negociat cu vânzătorul. Dacă vânzătorul a considerat că acesta este prețul, iar statul a acceptat, atunci suma a fost plătită”, spune el.

„După atâția ani, este greu și neobiectiv să mai spunem dacă prețul a fost corect sau incorect. A trecut prea mult timp”, adaugă Igor Covaș.

„E un preț care nu exista în Moldova la acea vreme”

Veaceslav Ioniță este doctor în economie și expert în politic publice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul. Are numeroase studii privind evoluția pieței imobiliare din Republica Moldova.

El explică, pentru Europa Liberă, contextul de pe piața imobiliară din Moldova, în 2010, când MAE a cumpărat sediile de la Bălți și Cahul.

„La momentul respectiv, piața imobiliară se afla într-o zonă de incertitudine. Vorbim de perioada 2008–2010, când piața s-a prăbușit. În acei ani era extrem de dificil să stabilești un preț corect, pentru că ceea ce părea rezonabil cu câteva luni înainte devenea brusc prea scump. Prețurile se prăbușeau rapid”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Expertul face și un calcul, pe baza informațiilor pe care le are.

„Prețurile maximale erau undeva între 700 și 800 de euro pe metru pătrat, pentru clădiri, iar terenurile maxim 200 de euro pe metru pătrat. Ceea ce înseamnă, pentru clădirile și terenurile de care vorbiți în jur de 450.000 de euro. Dar e un preț maximal!”, spune el.

Veaceslav Ioniță, expert în politici publice din Republica Moldova.

„Cât s-a plătit? 750.000 de euro? E un preț care nu exista în Moldova la acea vreme”, adaugă el.

Și prețul plătit pentru achiziția de la Cahul i se pare extrem de mare pentru 2010.

„La Cahul prețurile erau la jumătate față de Chișinău.”

Adică maximum 500 de euro pe metrul pătrat pentru clădiri și 100 de euro pe metrul pătrat pentru terenuri. Ceea ce înseamnă că proprietatea de la Cahul valoara, în 2010, maximum 350.000 de euro. MAE a plătit 490.000.

„Nu vreau să aduc învinuiri, dar cred că mulți dintre cei din România care activau în Moldova au îmbrățișat tradiția moldovenească de achiziții. Care înseamnă un lucru simplu. E păcat să nu cheltui banul public”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Europa Liberă a solicitat puncte de vedere firmelor implicate în amenajarea și dotarea celor două consulate ale României de la Bălți și Cahul. Vom publica răspunsurile în momentul în care le vom primi. De asemenea, am cerut MAE să ne comunice ce măsuri legale a întreprins după raportul Curții de Conturi. Și acest răspuns îl vom publica.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.