Montarea anvelopelor corecte de iarnă este punctul central în pregătirea mașinii pentru sezonul rece. Pe mulți dintre conducătorii auto prima zăpadă îi ia în continuare pe nepregătite, însă, spune Bogdan Marișca, unul din foștii campioni naționali de raliuri, care predă cursuri de conducere defensivă de mulți ani.
Aderența pe carosabil este elementul esențial în condusul pe timp de iarnă și trebuie să fie însoțită de o viteză mai degrabă sub cea legală admisă.
„Eu nu aș merge la un extrem din perspectiva vitezei (legale, n.r.) iarna, tocmai din cauza celor 200 de variante pe care condițiile meteo împreună cu condițiile de drum pot să ți-o livreze instantaneu”, spune el.
Imprevizibilul iernii s-a văzut și dumincă, în județele afectate de cod roșu și cod portocaliu de viscol. Zeci de drumuri au fost închise, sute de șoferi și pasageri au rămas blocați, în special în sud-estul țării.
Îți mai recomandăm Pierduți pe drumuri | De ce este românul șofer pe viață și ce (nu) învățăm la școlile autoPe polei, șoferii trebuie să meargă și „mai încet”, întrucât nici mașinile și nici sistemele de asistență performante nu pot compensa lipsa aderenței.
Neverificarea rezistenței lichidului de parbriz la frig este o altă greșeală care trebuie evitată, întrucât curățarea parbrizului va fi împiedicată. În condiții de drum cu noroi, șoferul nu mai are practic vizibilitate. Situația poate deveni dramatică mai ales noaptea.
În interviul acordat Europei Libere, Bogdan Marișca a vorbit și despre cele mai frecvente greșeli în trafic în general, dar și despre bunul simț și respectul între șoferi. A argumentat și de ce consideră că șofatul sub influența alcoolului trebuie drastic sancționat, chiar dacă șoferul nu a provocat un accident.
1. Europa Liberă: Care sunt principalele greșeli pe care sunt tentați să le facă șoferii iarna?
Bogdan Marișca: Din păcate, plecăm de la banala poveste cu anvelopele corecte. Încă foarte mulți dintre noi nu ne pregătim mașina din timp, ne surprind prima zăpadă, primul polei, prima gheață și de aici riscurile care decurg.
E primul lucru pe care ar trebui să îl facem cu mai multă înțelepciune, dar, din păcate, în fiecare an revenim la aceleași obiceiuri: prea târziu, prea superficial în ceea ce privește dotarea mașinii cu elementele minime necesare pentru a putea parcurge drumurile în sezonul rece.
Anvelopele trebuie schimbate cu o zi înainte de prima ninsoare. Altfel, primii zece metri cu zăpadă te vor încurca. Mai bine mergi pe temperaturi de 12-14-15 cu anvelope de iarnă mai încet decât să te surprindă un kilometru de zăpadă undeva în zona Predeal sau pe Timiș sau Borsec, Oituz, pe defileul Jiului ori Valea Oltului.
2. Europa Liberă: Care sunt alte elemente care nu trebuie să lipsească din dotarea mașinii iarna?
Bogdan Marișca: Anvelopele corecte, verificat antigelul, lichidul de parbriz corespunzător, pentru că de regulă ne suprinde faptul că avem lichid de parbriz de vară care îngheață sub zero grade.
Asta înseamnă că atunci când vom parcurge drumuri acoperite de mizerie, mâzgă, nu mai reușim să curățăm parbrizul, ne diminuăm câmpul vizual, acuitatea vizuală scade. Iar, dacă asta se întâmplă noaptea, lucrurile merg în direcția unui risc maxim.
3. Europa Liberă: Ce înseamnă mai exact anvelope corecte, de iarnă? Inclusiv all season?
Bogdan Marișca: Nu pledez pentru anvelopele all season, pe principiul că nu ai aceeași geacă la Mamaia, la plajă, și iarna la schi. Anvelopele de iarnă sunt concepute dintr-un cauciuc moale, o carcasă care trebuie să se miște, un profil care să îi permită cauciucului să se miște cât mai mult ca să degaje energie și implicit să acumuleze temperatură, să poată să meargă până la -30, -35, poate -40 de grade, iar cele de vară sunt făcute să meargă până la +70, +80 de grade.
All season nu are cum să acopere o asemenea plajă, este un surogat mediocru în cel mai bun caz, în condițiile de iarnă și în condițiile de vară, lucru pe care nu-l simți dacă mergi doar în oraș cu viteze de oraș, de 40-50 de km / oră, decât în anumite circumstanțe.
Iarna te va surprinde la prima zăpadă și, dacă ai anvelope all season, atunci trebuie să știi că trebuie să lași mașina de-o parte. Trebuie să știi că la o frânare de urgență, vara, pe autostradă, la 130 km/oră, spațiile de frânare ale all season-ului față de avelopele de vară sunt altele, la fel cum spațiile de frânare pe zăpadă ale all season-ului, față de anvelopele de iarnă, pe anumite dinamici ale mașinii, sunt cu totul altele și nu sunt mai bune.
Evident e povestea că e mai bună anvelopa all season decât cea de vară când suntem la început de iarnă și când intrăm în primăvară decât anvelopele de iarnă. Dar vorbim deja de ceva extrem, trei tipuri de anvelope de-a lungul unui an.
4. Europa Liberă: Cât de provocator este poleiul pentru șoferi?
Bogdan Marișca: Poleiul este gheața la zero grade. Problema este că nu se vede, trebuie să reușești să îl anticipezi, să-l simți foarte repede și, pentru asta, trebuie să ai o poziție corectă la volan - pentru că una dintre sursele de informare este ușurința cu care se învârte volanul, pentru că scade aderența și oponența volanului este mai mică, se învârte mai ușor.
Felul în care lucește asfaltul este o altă sursă, zona de peisaj pe care tu ar trebui să o vezi, treci peste un pod, în defilee, în zonele de vale, unde sunt curenți de aer, poate să apară polei, în zonele cu umiditate ridicată la fel.
Problema este că, la polei, scade dramatic și drastic capacitatea dinamică a mașinii, inclusiv până de la 1 la 10; unde aveai un randament de 100% pe asfalt, pe polei poți să ai un randament de 50%, 30% sau chiar numai 10%. Adică lucrurile nu se schimbă ca nuanțe, ci grosolan, ca aderență, și, implicit, în privința capacității de aderență a mașinii.
Trebuie să mergi mai încet, mult mai încet.
5. Europa Liberă: Este de evitat frânarea clasică, din start, și folosită frâna de motor?
Bogdan Marișca: E greu să intru în astfel de detalii, pentru că trebuie să știi ce ai de făcut în fiecare moment. Frânele, dacă sunt mașini moderne, dotate cu ABS, sunt ok, pentru că ABS-ul gestionează ce face și frâna de motor. Dar dacă te surprinde orice mică manevră, orice ezitare, orice manevră mai bruscă, orice, orice nuanță capătă conotații extreme când mergi pe polei.
Imaginați-vă un acrobat care merge pe sârmă și își menține echilibrul cu o bară de 10 metri lungime. O pană dacă i se pune pe bara respectivă dezechilibrează toată povestea. Fix așa este și la mașina care merge pe polei, pentru că realmente totul ține de aderența și capacitatea mașinii de a pune în practică manevrele tale. Dacă nu ai aderență, nu putem vorbi de gestionarea corectă a dinamicii mașinii, pentru că nu ai aderența de care ai nevoie.
Frâna de motor are valoarea ei, dar nu face minuni, pentru că și ea folosește același randament al aderenței cauciucului pe asfalt, pe zăpadă, polei, ce-o fi el.
Este o frânare mai eficientă din perspectiva dispunerii puterii motorului pe roți în sens negativ, de a-ți frâna roata, dar același lucru îl fac și sistemele ABS performante.
6. Europa Liberă: Ar trebui din start ca iarna să îți iei o marjă de eroare și să mergi sub limita legală admisă în localități, în afara lor, sau pe autostrăzi?
Bogdan Marișca: Viteza legală de care vorbim este viteza maximă legală în funcție de sectoare de drum, nu o viteză impusă, 50 km/oră în localitate nu înseamnă că mergem tot timpul cu viteza asta. La fel și pe autostradă.
Trebuie știut în schimb că, iarna, posibilitatea de a apărea surprize este mult mai mare decât vara. Va trebui să ținem cont de toate sistemele de informare și reglementare a traficului, respectiv viteze în caz de ploaie, ninsoare, polei, ceață, vânt lateral etc. și trebuie să ținem cont de ele - pentru că iarna se pot schimba lucrurile de la un kilometru la altul, să nu zic de la o sută de metri la alta.
Realmente aceste lucruri trebuie făcute și evident undeva și discernământul șoferului trebuie să își spună cuvântul. Trebuie să te uiți în jurul tău, să înțelegi cum stau lucrurile, și din perspectivă meteo, a topografiei locului și a posibilelor zone de risc pe drumul pe care îl ai de parcurs.
Eu nu aș merge la un extrem din perspectiva vitezei iarna, tocmai din cauza celor 200 de variante pe care condițiile meteo împreună cu condițiile de drum pot să ți le livreze instantaneu.
Și nu trebuie să fie mai mult de 5, 10, 15 metri de polei undeva ca să fie ingredientul perfect pentru o tragedie, în rest poate să fie totul uscat, nu mai contează.
7. Europa Liberă: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care continuați să le vedeți, în trafic, dar și din ce constatați la cursanții cu care lucrați?
Bogdan Marișca: Folosim foarte puțin centura de siguranță, iar centura de siguranță are valoare în momentul impactului, îți dă o șansă în plus. Asta nu se referă doar la șoferul mașinii, ci la toți ocupanții mașinii, fie că este vorba de pasagerul din dreapta, dar mai ales de pasagerii din spate, unde rata de folosire a centurii de siguranță este de sub 10%.
Pentru cei care folosesc mașini cu cutie manuală folosesc foarte mult ambreiajul, în foarte multe momente inutil și asta înseamnă că frâna lor de motor în acel moment este zero, cresc consumul și costurile de folosire a mașinii.
Poziția corectă la volan este total deficitară și este departe de poziția de referință ergonomică la care trebuie să ne raportăm.
Viteza de deplasare în foarte multe momente este mult peste limita legală și peste viteza de deplasare pe secvența de drum din perspectiva mașinii și a capacității de a o controla, reguli de circulație care sunt obligatorii pentru alții și facultative pentru noi, etc.
8. Europa Liberă: Un lucru pe care l-am observat, ca șofer, este că o regulă care se respecta destul de strict în trecut, anume ca atunci când pe sensul tău de deplasare ai un obstacol și din sens opus vine o mașină, să frânezi, așteptând trecerea mașinii respective, însă observ numeroși șoferi care nu mai opresc, ci își continuă deplasarea, provocând șoferul de pe contrasens să încetinească... Denotă asta o grabă tot mai accentuată în rândul șoferilor?
Bogdan Marișca: Vorbim de reguli de circulație, de reguli de bun simț... Legislația reglementează cine are dreptul să treacă primul, ș.a.m.d., dar bunul simț, dacă tu ai prioritate și cu un minim efort poți să îi faci loc celuilalt, poți să îi faci loc. Dar asta înseamnă să comunici cu el, să te dai mai la o parte, el să înțeleagă că tu i-ai făcut loc și să ai o doză de clemență în ceea ce-l privește, ca el să nu oprească mașina și să fluidizăm cumva circulația.
Dar intrăm în zona de respect și de bun simț când vorbim de cel care nu are prioritate; poate să semnalizeze și să aștepte să îi faci loc; dacă nu îi faci loc, atunci trebuie să ne raportăm strict le regulile de circulație, el să oprească și tu să treci.
Exact ca în sensul giratoriu: dacă pentru mine a lăsa pe altcineva să intre în giratoriu înseamnă doar să ridic puțin piciorul de pe accelerație ca el să intre și lui i-am oferit un cadou de 15 secunde, poate că pot să fac asta, lăsând la o parte regulile de prioritate de care aș putea să mă prevalez.
Dar pentru asta trebuie să ne înțelegem unii cu alții, să comunicăm non-verbal și, mai mult, să ne respectăm foarte mult în trafic, având ca reper regula de circulație.
9. Europa Liberă: Aveți o explicație de ce România este în topul incidenței accidentelor mortale, la nivel european, dar și al daunelor raportate asiguratorilor?
România înseamnă noi toți. Dacă te uiți în trafic, avem o dublă unitate de măsură.
Una e când îi judecăm pe cei din jurul nostru și știm cu foarte mare acuratețe ce greșesc și ce fac bine. Când ne vine și nouă rândul să facem aceleași greșeli, avem explicații - pentru că, motiv pentru care sau îmi permit, am dreptul sau pot să fac și eu aceeași greșeală pe care o blamam cu 5 minute sau o oră înainte.
Noi toți generăm această poveste, suntem suma atitudinilor noastre.
10. Cum vedeți Legea Anastasia - care îi condamnă la închisoare pe șoferii care provoacă accidente mortale fiind sub influența alcoolului sau a drogurilor - o inițiativă bună sau prea dură?
Bogdan Marișca: Bună și, din punctul meu de vedere, ar trebui să nu ne oprim doar la cei care sunt sub influența alcoolului sau a drogurilor la volan și omoară pe cineva, ar trebuie penalizați mai dur și mai drastic și cei care sunt băuți sau drogați la volan și nu fac neapărat ceva rău.
Adică nu poți să penalizezi pe cineva doar când omoară, să penalizăm și riscul, în momentul când vorbim de alcool sau de droguri la volan vorbim de risc iminent de accident care ușor poate să se numească tragedie.