Premierii vehiculați înainte de alegeri și balastul care îi trage în jos

Partidele au început deja să circule nume de posibili viitori prim-miniștri, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, însă totul va depinde de scorurile obținute la vot și de capacitatea de a forma coaliții, pentru că niciun partid nu este cotat în sondaje să poată obține o majoritate parlamentară, de unul singur. Tocmai de aceea, capacitatea acestor nume de a ralia în spatele lor nu doar propriul partid, ci și eventuali parteneri de coaliție de guvernare, este importantă. Unii sunt mai susceptibili decât alții de a fi acceptați și de alte partide la Palatul Victoria.

În timp ce PNL vrea deocamdată să defileze tot cu Ludovic Orban la Palatul Victoria, USR-PLUS a anunțat că nu intenționează după alegeri să meargă sub steagul PNL și că are propria propunere de premier pentru președintele Klaus Iohannis – liderul PLUS Dacian Cioloș.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a avansat nu mai puțin de trei nume posibile pentru mandatul de prim-ministru: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Vasile Dîncu. Ciolacu a lansat și câteva propuneri de miniștri într-un eventual cabinet dominat de PSD – doctorul Alexandru Rafila la Sănătate, profesorul Leonard Azamfirei (rectorul Universității de Medicină de la Târgu Mureș) la Educație sau economistul Cristian Socol la Finanțe.

Dintre partidele care se luptă să treacă pragul electoral și să prindă locuri în Parlament, chiar dacă șansele lor de a fi prima vioară într-o coaliție de guvernare sunt ca și inexistente, PMP și Pro România au și ele propuneri de premieri, în persoanele „vehiculelor electorale” Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta.

Lansarea numelor de posibili premieri înainte de rezultatul alegerilor, când scorurile obținute vor permite negocieri clare pentru guvernare, nu este altceva decât „o manevră electorală, pentru a se poziționa ca un partid cu șanse”, spune sociologul Ovidiu Voicu, pentru Europa Liberă. „Niciunul nu pleacă la drum în alegeri spunând că vrea să iasă pe locul doi sau trei și să facem o alianță cu altul. Toți spun că vor să câștige și să îl numească premier pe cutare”.

PNL și paradoxul premierului deja erodat de pandemie

Liberalii au un ușor avans în fața PSD, în sondajele electorale recente, care îi situează la peste 30% din intențiile de vot, iar „dintre toți, șanse cu adevărat să fie premier sunt pentru Ludovic Orban”, crede Ovidiu Voicu.

Analistul politic Andrei Țăranu explică pentru Europa Liberă că Ludovic Orban este deja la guvernare, iar dacă PNL va câștiga alegerile, cel mai probabil că formula de la Palatul Victoria nu se va schimba prea mult.

„Are susținerea președintelui, care pare necondiționată, are susținerea partidului și de aceea presează atât de mult pentru alegerile din 6 decembrie, tocmai pentru că speră că mai poate prinde o fereastră de oportunitate, până când PNL nu va începe să se prăbușească în sondaje. El încearcă să rămână la putere, el nu este într-o formulă în care să schimbe ceva dramatic în felul în care guvernează. Probabil că și guvernul va rămâne același, dacă el rămâne prim-ministru”, explică Andrei Țăranu.

„Dacă PNL va câștiga alegerile, chiar dacă există opoziție în interior, pretendenți cum e Rareș Bogdan, e foarte puțin probabil să-l înlocuiască pe Orban, pentru că va fi cel care a câștigat alegerile”, spune și sociologul Ovidiu Voicu.

În ciuda erodării politice din timpul pandemiei, din cauza măsurilor nepopulare pe care guvernul a trebuit să le ia (restricții sociale și economice pentru a limita răspândirea coronavirusului), PNL nu a decontat semnificativ prin scăderea intenției de vot, arată sondajele. La fel s-a întâmplat și în alte țări care au avut alegeri în pandemie: populația nu i-a taxat așa de grav pe cei de la putere, pentru că a conștientizat criza.

„Cam toți cei care au avut alegeri în perioada aceasta, mai puțin SUA unde Donald Trump a pierdut, în UK, Franța, Polonia, deși guvernele nu au strălucit în fața pandemiei, au rămas în funcție. Până la urmă, în opinia publică, în populație, există percepția gravității situației și a ideii că măcar ei au încercat, au făcut ce au putut. Nu sunt taxați la fel de grav cum ar fi într-o situație normală”, consideră Ovidiu Voicu.

De altfel, mulți români, ca de altfel cetățeni din întreaga lume, spun că sunt de acord cu măsurile restrictive în fața pandemiei. Ovidiu Voicu avertizează însă că este posibil ca evenimente recente, precum tragedia de la Piatra Neamț sau „măsura dezastruoasă” a închiderii piețelor să fie decontate de liberali direct la vot, pe 6 decembrie.

Voicu nu crede însă că se va repeta scenariul din 2016, când PSD a câștigat triumfal alegerile, după ce a făcut pasul înapoi în urma tragediei de la Colectiv și i-a lăsat la butoane pe tehnocrații lui Dacian Cioloș.

„PNL a reușit să nu facă erori atât de mari încât să lase un PSD foarte slab să câștige. În 2016, PSD avea o așezare mai bună în teritoriu și reușea să emită o percepție de competență, mai mare decât PNL la vremea respectivă”, spune Voicu.

PSD are cărți slabe de premier în mână

Șansele ca PSD să ajungă să dea premierul sunt cotate de Ovidiu Voicu drept reduse, în jur de 20%, chiar dacă sondajele cotează partidul cu doar câteva procente în urma PNL. Șansele de premier PSD sunt așa de mici, consideră Voicu, pentru că numirea depinde de președintele Klaus Iohannis.

„Și singura cale prin care i s-ar putea forța mâna președintelui să nominalizeze pe cineva de la PSD ar fi dacă dreapta ar avea un rezultat dezastruos, iar PSD să vină cu o majoritate clară și să nu existe cale de ieșire. Nu cred că PSD poate ajunge la acest rezultat”, crede Voicu.

Analistul politic Andrei Țăranu arată că dintre cele trei nume avansate de Marcel Ciolacu drept posibili premieri, Vasile Dîncu vine cu balastul cel mai mic la pachet: „Vasile Dîncu e văzut mai degrabă ca o eminență cenușie. E greu de spus dacă ar fi prizat ca prim-ministru, deși ca formație intelectuală are mai mult pedigree decât ceilalți doi”.

Ovidiu Voicu trece și el în revistă propunerile PSD pentru premier: „Grindeanu și Tudose au fost deja doi premieri catastrofali, doar Dăncilă a fost mai slabă decât ei. Vasile Dîncu e un personaj inteligent, interesant, dar lipsit de carisma de a atrage. Și totul sub conducerea magistrală a lui Marcel Ciolacu”.

Sorin Grindeanu este „o figură cvasi-necunoscută în continuare în politica românească”, arată Andrei Țăranu.

„Sigur că el a fost prim-ministru un an, însă acea perioadă a fost umbrită, de fapt Liviu Dragnea și OUG 13 au fost subiectele zilei. Florin Iordache și demisia sa au avut mult mai mare priză la public decât domnul Grindeanu. Singura sa faptă de arme rămâne că s-a opus propriei demiteri și a mai rezistat singur două zile în Palatul Victoria și a încercat să îl aducă pe Victor Ponta, să îl ajute să nu dispară. Doar că după aceea a dispărut. E greu de spus cum ar fi el perceput de cetățeni”, consideră analistul politic.

Mihai Tudose „e mai prezent, iese în media, are un limbaj colorat, popular. A stat mai mult la guvern”, spune Andrei Țăranu, însă multă lume își aduce aminte de guvernarea Tudose și de ordonanțele care au modificat de-a valma Codul Fiscal sau accizele la carburanți.

Mișcarea lui Marcel Ciolacu de a avansa ca posibili premieri alte nume decât al său, în afara tradiției ca președintele partidului să fie premierul, poate părea surprinzătoare, mai ales în cazul PSD.

„Ciolacu știe că la PSD, când dai cuțitul și pâinea bugetului la guvern, acela e șeful. Dacă ar putea, nu ar lăsa din mână, dar mă îndoiesc că Ciolacu are capacitatea de a-și asuma poziția de premier”, spune Ovidiu Voicu, arătând însă în același timp că propunerile făcute de Ciolacu sunt personaje „destul de slabe, care nu par că au capacitatea de a-i lua partidul lui Marcel Ciolacu”.

USR-PLUS merge pe varianta hard: un Cioloș mai fericit la Bruxelles

USR-PLUS a avansat numele lui Dacian Cioloș pentru poziția de premier, făcând și mai vizibilă ruptura față de PNL, cu care s-a aliat la alegerile locale. Ruptură vizibilă și prin faptul că PNL a dat deja semnale publice că ar putea guverna cu PMP și UDMR, lăsând USR-PLUS pe dinafară.

Ovidiu Voicu arată că Dacian Cioloș „nici nu vrea, nici nu are șanse electoral, pentru că alianța e departe de a emite pretenții la nominalizarea premierului, probabil că va ieși pe locul trei”.

„Cred că el își dorește o funcție importantă la nivel european, e fericit să defileze ca port afiș, să tragă partidul după el, dar nu cred că vrea cu adevărat să fie premier”, spune sociologul.

Andrei Țăranu consideră că dintre toate numele propuse pentru premieri, Dacian Cioloș are cel mai mic potențial de a coaliza alte partide în spatele său.

„Dacian Cioloș este un personaj simpatizat de propriii săi fani și antipatizat de o mare parte din societate, iar acest lucru s-a văzut în alegerile din 2016. Este un personaj care are un foarte mic potențial de coaliție. Puține partide s-ar alia în spatele lui Cioloș, în condițiile în care să zicem că USR-PLUS ar face o majoritate. E greu de crezut că UDMR, PMP și cu atât mai puțin PNL s-ar duce în spatele domnului Cioloș”, explică analistul politic.

Micile partide cu mari premieri. PMP și Pro România se folosesc de „locomotivele” Băsescu și Ponta

Deși au emoții dacă intră sau nu în Parlament, partide precum PMP sau Pro România au avansat și ele nume de potențiali premieri. Este însă mai degrabă o tactică electorală, arată analiștii.

„Este problema politicii românești, de a avea vehicule electorale. Partidele nu vin să se prezinte pe ele însele, ci prezintă de obicei un prim-ministru, un președinte, o figură marcantă. Ele singure nu înseamnă nimic în conștiința publică, și nu doar la noi în țară”, spune analistul politic Andrei Țăranu.

Chiar dacă nu au șanse reale de a ajunge premieri în actuala configurație politică, „Victor Ponta cu siguranță își dorește, nu s-ar da în lături să fie premier”, iar Traian Băsescu „doar face spectacol”, spune Ovidiu Voicu. „Nu aș fi surprins ca primul pas al PMP, dacă intră în Parlament, să fie că îl propun pe Băsescu premier”.

„Traian Băsescu este folosit ca un vehicul care să tracteze partidul, partid care oricum nu există în afara lui Traian Băsescu. În afară de câteva figuri care au relevanță tot în raport cu Traian Băsescu, să zicem Cristian Diaconescu, Eugen Tomac, în realitate este partidul lui Băsescu, punct. Traian Băsescu, cu un partid mic, folosește la maximum această personalizare. Ceea ce face și Victor Ponta cu Pro România, este exact același model, doar că în opoziție cu PMP”, arată și Andrei Țăranu.

Alegerile parlamentare de pe 6 decembrie vor limpezi apele politice, iar scorurile obținute de partide la vot vor ridica ceața de pe terenul negocierilor pentru guvernare. Președintele Klaus Iohannis trebuie să nominalizeze un premier de la partidul care câștigă alegerile și are majoritate în Parlament sau unul capabil să formeze în spatele său o majoritate în Parlament, care să îi susțină cabinetul. Intențiile de vot care reies din sondaje arată că niciun partid nu va putea guverna de unul singur.