Premierul Bolojan își susține la CCR măsurile de reformă a administrației contestate de Avocatul Poporului

Premierul Ilie Bolojan în timpul unei conferințe de presă la Palatul Victoria (imagine de arhivă).

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că va depune la Curtea Constituțională argumentele în susținerea celor patru măsuri contestate de Avocatul Poporului din pachetul de reformă administrativă.

Bolojan spune că Avocatul Poporului are dreptul constituțional să facă o asemenea sesizare, dar că este prima dată în ultimii trei ani când își exercită această prerogativă.

Prima măsură contestată privește posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra, în regim parțial, la două primării de comună.

În multe localități mici, un funcționar nu are de lucru cu normă întreagă, explică premierul într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook. Altora le este greu să își găsească oameni calificați pe anumite posturi.

Prin soluția pe care a propus-o premierul spune că încearcă să reducă cheltuielile de personal, fără să afecteze activitatea primăriilor și să permită angajarea de personal calificat în mediul rural, pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor. „Este doar o posibilitate pe care primăriile o pot folosi pentru a fi mai eficiente și pentru a valorifica pe deplin pregătirea funcționarilor.”

A doua măsură introduce obligația ca nu doar vânzătorul, ci și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte certificat de atestare fiscală, adică dovada că nu are datorii la primăria din localitate. Până acum, doar vânzătorul avea această obligație.

„Este de bun-simț ca un cumpărător care are bani pentru achiziții importante să-și plătească obligațiile față de comunitate înainte de a face noi investiții”, remarcă șeful Guvernului.

A treia măsură contestată de Avocatul Poporului privește posibilitatea ca primăriile sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale, atunci când există datorii către autoritatea publică.

„Este corect ca un cetățean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcționarea și dezvoltarea comunității în care locuiește? Este în regulă să ai doar drepturi, fără să te achiți de minime obligații?”, se întreabă premierul.

A patra prevedere contestată la Curtea Constituțională prevede suspendarea permisului de conducere în cazul neplății amenzilor de circulație într-un termen rezonabil.

„În România se încasează doar 40% dintre amenzile de circulație. Deci 6 din 10 persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume importante pierdute de la buget. Este vorba despre eficiența diminuată a unor măsuri de disciplinare a traficului în țara cu cel mai mare număr de accidente rutiere cu victime din Uniunea Europeană. Cine rămâne mereu nepedepsit se va simți liber să încalce legea din nou”, spune Bolojan.

El crede „cu tărie” că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituționale, ci reprezintă opțiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă și bugetară, dar și siguranța cetățenilor. „Nu putem avea o administrație mai bună și o țară mai sigură fără să creăm și condițiile necesare, inclusiv în legislație, pentru asta”, conchide premierul.

Avocatul Poporului a sesizat pe 6 martie Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu anumite prevederi din OUG adoptată recent de Guvern care vizează reformă administrativă.

Ordonanța de Urgență modifică și completează 34 de acte normative din diverse domenii, inclusiv reglementări fiscale, organizarea administrației locale și alte prevederi administrative.

Avocatul Poporului susține că prevederile contestate ar fi neclare, prea complexe, că încalcă dreptul de proprietate, principiul egalității, protecția socială a cetățenilor și securitatea juridică a cetățenilor și autorităților locale.

„Modificările numeroase, operate rapid şi fără legătură între ele, generează insecuritate juridică pentru cetăţeni şi instituţii, care nu mai pot anticipa evoluţia cadrului normativ. În plus, lipsa unei fundamentări unitare şi a unei justificări clare pentru fiecare intervenţie legislativă amplifică riscul unor interpretări divergente şi al aplicării neuniforme a legii.”

Mai mult, Avocatul Poporului susține că, prin această OUG, Executivul și-ar fi depășit limitele constituționale și că afectează rolul Parlamentului. „Această manieră de legiferare afectează şi principiul încrederii legitime, derivat din art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi consolidat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care impune stabilitate, coerenţă şi previzibilitate normelor juridice.”

Până când se pronunță CCR, actele adoptate de Guvern rămân în vigoare, dar aplicarea lor poate fi suspendată dacă Curtea consideră că există riscuri majore la adresa drepturilor fundamentale.

Avocat al Poporului este Renate Weber, numită în funcție în 2019. Mandatul ei a expirat în iunie 2024, dar s-a prelungit automat până la numirea unui succesor.

Camera Deputaților și Senatul se vor întruni pe 10 martie în ședință comună pentru a vota un nou Avocat al Poporului.

Îți mai recomandăm Avocatul Poporului atacă la CCR reforma administrației legiferată de Guvernul Bolojan

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI