Premierul Marcel Ciolacu spune că posibilitatea ca președintele Iohannis să devină președinte al Consiliului European e foarte importantă pentru România.
„Părerea mea este că are o șansă reală România, nu președintele Klaus Iohannis, pentru Consiliul European și chiar avem un culoar foarte bun”, a declarat premierul.
Marcel Ciolacu mai spune că șeful statului ar putea să preia funcţia de preşedinte al Consiliului European în luna mai.
Indicii privind scenariul în care Klaus Iohannis devine președinte al Consiliului European au apărut recent în spațiul public.
Funcția de vârf în instituția europeană e ocupată în acest moment de politicianul belgian Charles Michel.
Actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare și, în consecință, va părăsi funcția înainte de terminarea mandatului.
Acesta a anunțat însă că va candida în iunie pentru Parlamentul European, fiind astfel nevoit să părăsească funcția înainte de termen.
Nu e clar deocamdată dacă varianta Iohannis - președinte al Consiliului European este discutată în acest moment și la nivel european, nu doar intern.
Reprezentații USR au declarat că scenariul este unul puțin probabil și că nu este subiect de discuții politice la nivel european.
Vicepreşedintele USR, Dan Barna, a declarat că totul ar fi fost un zvon lansat de PNL pentru a masca o serie de eșecuri ale președintelui Iohannis.
„Cei cu care am discutat [...] în Parlamentul European spuneau că nici măcar nu s-a discutat un astfel de scenariu. Ceea ce vedem la Bucureşti este o nouă intoxicare prin care, în disperare de cauză, PNL, nemaiavând niciun mesaj pentru România, după ce au mărit taxele, după ce au sugrumat economia, încearcă să promită reuşite internaţionale ale omului care e aşezat pe toboganul istoriei”, a mai transmis liderul USR.
Condiții și consecințe ale numirii lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al Consiliului European
Observatorii spun că o eventuală preluare a funcției de președinte al Consiliului European de către Klaus Iohannis ar influența și configurația politică internă.
Șeful statului ar urma să-și dea demisia, iar fotoliul de la Cotroceni ar reveni, până la expirarea mandatului prezidențial, președintelui Senatului, Nicolae Ciucă.
Preluarea funcției de către liderul PNL, în an electoral, i-ar aduce un plus de vizibilitate și notorietate în perspectiva unei candidaturi la alegerile prezidențiale.
Noul președinte al Consiliului European se va alege la finalul lunii iunie, când consiliul se va întruni.
Potrivit procedurii, președintele Consiliului European, instituție formată din șefii de stat și de guvern ai țărilor UE, este ales de o majoritate calificată (15 voturi din 27 ) a membrilor pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Dacă ar avea loc în luna mai, numirea lui Klaus Iohannis s-ar produce înainte de alegerile europarlamentare, eveniment după care are loc distribuirea politică a celor mai importante funcții de la nivel european: președintele Parlamentului European, Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei Europeană și funcția de Înalt Reprezentat European pentru politică externă.
Posibilitatea unei numiri a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al Consiliului European vine și pe fondul discuțiilor la nivel european legate de posibilitatea ca premierul Ungariei, Viktor Orban, să devină președintele forului european.
Președintele României, Klaus Iohannis, a mai fost vehiculat intern pentru funcții ale instituțiilor internaționale, cum ar fi pentru cea de Secretar General NATO.
E o situație pe care liderii europeni vor să o evite, în condițiile în care relațiile între instituțiile UE și Ungaria s-au înrăutățit în ultima vreme.
Liderii europeni sunt nemulțumiți de poziției Budapestei mai ales în ce privește războiul din Ucraina dar de derapajele Budapestei de la principiile statului de drept.
În schimb, Klaus Iohannis este președintele unei țări cu relații bune cu partenerii europeni și euroatlantici. Mai mult, surse Europa Liberă au spus că președintele Iohannis a fost invitat să țină un discurs în fața Parlamentului European în februarie.
Klaus Iohannis a mai fost un nume vehiculat intern pentru funcția de secretar general al NATO în 2023, în condițiile în care actualul șef al alianței, Jens Stoltenberg urma să își încheie mandatul la finalul lui septembrie.
Numirea nu a avut loc. Țările NATO au prelungit mandatul lui Stoltenberg până la finalul anului 2024 iar documentele și discuțiile relatate la acel moment nu îl indicau pe Klaus Iohannis ca posibil candidat luat în considerare.
De asemenea, presa românească a relatat în septembrie că Președintele Klaus Iohannis vizează funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și politici de securitate. O posibilă numire în aceată funcție ar urma să aibă loc după alegerile europarlamentare și s-ar face la propunerea premierului Marcel Ciolacu.