Președintele rus Vladimir Putin a descris incursiunea fără precedent a Ucrainei în regiunea Kursk drept o „provocare”, o „încercare de destabilizare” a regiunilor de graniță și un act de terorism. El a evitat să folosească o descriere care ar fi fost mai apropiată de realitate: prima invazie a Rusiei de către trupe străine de la Al Doilea Război Mondial.
În schimb, a prezentat-o ca pe un incident de care Rusia se va ocupa eficient, chiar dacă nu a găsit încă - la aproape o săptămână după ofensiva transfrontalieră a Kievului - felul în care poate face acest lucru.
Posturile de televiziune controlate și influențate de stat, care domină mass-media rusă, au urmat în mare măsură această linie, căutând să minimizeze incursiunea și să asigure publicul intern că nu este mare lucru -- și că e, mai degrabă decât o lovitură dată scopurilor de război ale Rusiei și o rușine pentru Kremlin, ceva ce va ajunge să fie o greșeală gravă din partea Ucrainei.
„Zona de frontieră a teritoriului regiunii Kursk este plină de cadavre ale luptătorilor ucraineni și a fost transformată într-un cimitir de echipamente inamice arse”, scrie într-un articol din 12 august publicat tabloidul popular „Argumenty i fakty”, unde e precizat că un „un număr enorm” de atacatori ucraineni au fost uciși „în doar ultimele ore”.
În ziar se spune că Ucraina a pierdut „aproape 2.000” de soldați în timpul operațiunii, număr care depășește estimările forțelor ucrainene din zonă. „Și asta este doar conform uciderilor documentate oficial”, mai scrie publicația. „Cine știe câți mai sunt în pădurile, râpele și șanțurile de pe marginea drumului?”
Abordarea din „Argumenty i fakty” referitoare la incursiunea surpriză din 6 august a Ucrainei în regiunea rusă Kursk se regăsește în relatările din presa de stat sau controlată de Kremlin din Rusia, unde reportajele independente au fost înăbușite -- chiar mai mult acum -- de când Rusia a lansat invazia la scară a Ucrainei, în februarie 2022.
„Un răspuns adecvat”
Relatările s-au concentrat pe presupusele eșecuri ale armatei ucrainene, susținând în linii mari că Kievul a investit resurse enorme pentru rezultate minime. Unii au sugerat că incursiunea va avea un revers, determinând Rusia să-și amplifice obiectivele de război.
Atât Kremlinul, cât și presa care își ia directivele direct de la Kremlin păreau la început nesigure cu privire la ce să spună despre incursiune - mai recent, par să fi stabilit un mesaj menit să prezinte calm și încredere.
„Inamicul va primi cu siguranță un răspuns adecvat și scopurile vor fi, fără îndoială, atinse”, a spus Putin pe 12 august, care a adăugat că „provocarea” nu a afectat operațiunea militară rusă din Ucraina.
„E imposibil să ne destabilizăm sau să semănăm panică”, a declarat prezentatoarea anti-ucraineană Olga Skabeyeva la Rossia-1, unul dintre principalele canale TV de stat. „Dimpotrivă, ei i-au înfuriat pe ruși și acum toată lumea este gata să ia o armă și să declare clar că nu poți trata cu Rusia în acest fel”.
Your browser doesn’t support HTML5
Rusia intensifică evacuările în regiunea Kursk, afirmând că Ucraina controlează zeci de așezări
În același timp, există și știri care au note de îngrijorare. Descriind situația militară din regiunea Kursk, Skabeyeva a folosit un cuvânt care poate însemna „complicat” sau „dificil”.
Sunt și relatări care indică faptul că a început o căutare a țapilor ispășitori - se sugerează că vina ar fi a unei forțe cecene din regiune și a șefului Statului Major General, generalul Valeri Gerasimov, pe care mulți îl acuză că a gestionat prost războiul împotriva Ucrainei.
Cotidianul „Nezavisimaya Gazeta” scrie pe 12 august că forțele Gărzii Naționale au respins „contraatacuri ucrainene” în regiunea Kursk. A descoperit și ceva pe placul liniei oficiale în relatările strănine ale incursiunii: citează Associated Press, care scrie că ar fi dificil pentru forțele ucrainene să stabilească un punct de sprijin în interiorul Rusiei, deoarece „liniile lor de aprovizionare ar fi vulnerabile la focul rusesc”.
Ziarul extrem de popular „Moskovsky Komsomolets” (MK), controlat de primăria moscovită, afirmă că operațiunea ucraineană a fost atât de haotică încât e greu de spus ce încearcă să obțină forțele ucrainene.
„Multe dintre acțiunile lor par lipsite de sens, ca și când înșiși ucrainenii nu și-ar înțelege scopurile”, notează ziarul.
Mesajul din MK e amestecat: „în mare, situația rămâne extrem de dificilă, dar sub control”.
Un articol din 12 august din ziarul „Vzglyad” vorbește nu despre câmpul de luptă, ci despre „spațiul informațional”, susținând fără dovezi că agențiile de securitate ucrainene distribuie „numeroase rapoarte false” pentru „a semăna panica în rândul oamenilor din regiune”.
Un astfel de „fals”, susține ziarul, a fost o fotografie despre care se spunea că arată un „naționalist ucrainean” stând lângă un panou care indică că se află la doar 10 kilometri de orașul Kursk, capitala regională. Fotografia, se afirmă în ziar, a fost făcută la granița dintre cele două țări și un al doilea „0” a fost modificat din ea.
Alte „falsuri” - scrie „Vzglyad” - se presupune că încercau să profite de „o anumită lipsă de încredere pe care populația o are față de oficiali – un punct slab al societății ruse”, potrivit unui expert academic citat de publicație.
Învinovățirea Occidentului
Pe 8 august, Meduza (publicație independentă cu sediul în afara Rusiei) scria, citând surse din industrie, că Kremlinul a „instruit” mass-media de stat și pro-Kremlin să nu descrie incursiunea drept un „nou front” al războiului sau să menționeze apropierea luptei de centrala nucleară din orașul Kurchatov (regiunea Kursk).
Presei i s-ar fi spus ca, în loc să se concentreze asupra luptei, să evidențieze povești de interes uman, precum „unitățile de donare de sânge și campanii pentru a oferi adăpost persoanelor strămutate”, scrie Meduza.
De pildă, „Komsomolskaya Pravda”, cel mai bine vândut tabloid din țară, publică povestea dramatică a unei mănăstiri din regiunea Kursk, care ar fi ajuns fost sub focul ucrainean în faza inițială a operațiunii.
Titlul articolului e „Tancurile trăgeau, dar nu au întrerupt liturghia”. Șeful mănăstirii a reușit să-și evacueze „icoana făcătoare de minuni” în orașul Kursk.
Și, așa cum s-a întâmplat de la începutul invaziei rusești în Ucraina, există și doza de blamare a Occidentului: sunt relatări în care se afirmă sau se sugerează că țările occidentale au instigat sau au ajutat Ucraina în incursiunea sa în Kursk.
Comentatorul Aleksandr Kazakov a declarat pentru televiziunea de stat Channel 1 că „aceasta este o poveste din Londra”.
„Londra e cel mai rău inamic al nostru”, spune Kazakov. „Ei vor ca ostilitățile să continue până la moartea ultimul ucrainean”.
Fără să citeze vreun document sau vreo sursă, Skabeyeva de la Rossia 1 afirmă că Ucraina a operat pe teritoriul Rusiei „cu aprobarea totală și coordonarea guvernului american și președintelui Statelor Unite”.
Între timp, într-un articol publicat pe 9 august, prezentat ca o privire „exclusivă” asupra „planului de luptă al Kremlinului”, „Moskovsky Komsomolets” părea hotărât să asigure cititorii că, chiar dacă nu văd încă un răspuns rusesc foarte puternic la incursiune, Putin știe ceea ce face și va da înapoi când va fi momentul potrivit.
„Putin refuză să joace după regulile stabilite de către «partenerii» lui din Ucraina”, scrie Mikhail Rostovsky , semnatar la MK. „Putin este împins să facă declarații și acțiuni imediate, dramatice. Se vor lua măsuri, dar vor veni într-un moment care este convenabil și benefic Rusiei și președintelui, și nu în momentul potrivit inamicului”.
„Împingerea armatei ucrainene din regiunea Kursk va fi doar o parte a răspunsului său adecvat”, concluzionează articolul.
Acest articol a fost publicat inițial pe rferl.org