Guvernul dorește să scadă prețul la carburant cu 1 leu per litru față de valoarea actuală, au precizat surse din Coaliție. Printre variantele aflate pe masă este ca statul să suporte jumătate din diferență, 50 bani per litru, iar companiile din domeniu cealaltă jumătate.
Măsura nu este pe placul PSD, care dorește plafonarea prețului sau limitarea adaosului pe lanțul comercial. Cu toate acestea, social-democrații așteaptă să vadă decizia finală a șefului Executivului.
Premierul s-a întâlnit miercuri dimineața la Palatul Victoria cu ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, și un secretar de stat de la ministerul Energie pentru a discuta variantele posibile pentru reducerea prețului la carburant.
Nicolae Ciucă s-a întors, marți, din vizita în Emiratele Arabe Unite, dar ministrul Energiei, cel de la care PSD a cerut imperativ o soluție pentru prețul carburantului, a rămas să participe la întâlnirile cu omologul său din Emirate.
„Am discutat despre acțiunile comune pentru facilitarea operaționalizării unor noi rute de transport gaze naturale din zona Golfului, inclusiv GNL (n.r. - gaze lichefiate). România este interesată și de achiziția de petrol și produse petroliere”, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
PSD a avut o ofensivă mediatică în ultimele zile, prin care a cerut insistent plafonarea prețului la carburant și o limitare a profitului realizat de companiile din domeniu.
Liberalii s-au opus ideii plafonării prețului la o sumă fixă, susțin surse din Coaliție pentru Europa Liberă, dar nici social-democrații nu au dorit, așa cum a apărut în mass-media, un plafon maxim de 7 lei pentru un litru de carburant. Social-democrații au transmis că trebuie luate urgent măsuri pentru reducerea prețului la carburant, dar nu au avansat ideea unui preț fix de 7 lei per litrul de carburant.
„Trebuie să găsim o soluție pentru a stinge incendiul. Nu există o soluție magică, niciun stat european nu a găsit una. Unele state nu mai știu de unde să ia petrol. Trebuie să menținem și consumul în România, nu putem să luăm doar măsuri populiste și apoi nu mai avem ce vinde la pompă”, au declarat surse din Coaliție pentru Europa Liberă.
Guvernanții se tem că impunerea unui preț fix la pompă ar conduce la o penurie de combustibil, care s-ar putea tranzacționa ulterior la un preț mult mai mare, dar în afara cadrului legal.
„Presiunea pe populație și economie este acum de la combustibil”, au spus surse din Coaliție pentru Europa Liberă.
Măsurile din Codul Fiscal ar putea să fie convenite într-o ședință ulterioară a Coaliție, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, dar până la termenul final de 1 iulie.
Singurul reprezentant al PNL care a reacționat în mod oficial la propunerile PSD a fost Florin Cîțu, președintele Senatului. El este considerat o voce izolată în partid, care nu mai reflectă linia conducerii, susțin surse de la vârful PNL.
„Este o prostie comunistă. În 1990, oamenii au ieșit în stradă pentru a nu mai avea prețuri controlate, care au dus în comunism la penurie”, a fost reacția lui Cîțu la propunerile venite din partea partenerilor de Coaliție.
„Stabilirea unui preț maximal la clientul final sau limitarea adaosului comercial pe tot lanțul comercial, de la producător la benzinărie sunt variante care ar trebui discutate de urgență în cadrul Coaliției de guvernare”, au fost soluțiile PSD.
Printre măsurile care au fost respinse de PSD s-a numărat reducerea TVA, măsură cerută insistent de USR. Reducerea accizei nu a fost luată în calcul din cauza faptului că se află la un nivel minim față de valorile din UE.
Surse din PSD susțin că state vestice precum Germania, Marea Britanie, Italia sau Franța au luat măsuri privind reducerea prețului la carburant, dar acest lucru nu s-a întâmplat la pompă. Germania a redus taxele pe carburanți, dar prețul nu a scăzut, la fel reducerea taxei pe carburanți din Marea Britanie nu s-a regăsit în prețul la pompă, susțin social-democrații.
Cum a evoluat prețul barilului de petrol în ultimele 3 luni
La începutul lunii martie, la două săptămâni după începerea războiului în Ucraina, prețul barilului de petrol a crescut până la 122 de dolari, valori la care se regăsește pe 11 martie, dar și pe 25 martie.
În luna aprilie, prețul barilului scade spre 100 de dolari și nu depășește valoarea de 105 dolari.
Spre finalul lunii mai, barilul ajunge la 117 dolari, pentru ca pe 10 iunie să atingă nivelul de 127 de dolari.
Conform calculelor, statul a încasat peste 600 de milioane de euro în plus prin aplicarea TVA în 2022.
Îți mai recomandăm Cine câștigă mai mult din prețurile record cerute la pompă: statul sau benzinarii? Un plin cât o treime din salariul minim net