Bucuria revederii colegilor s-a simțit în prima zi de școală la fel într-un liceu de top din centrul Bucureștiului, la o școală gimnazială din Timișoara și la o școală din Cluj-Napoca frecventată de elevii romi. Problemele și așteptările elevilor și părinților sunt însă diferite.
Dacă la Colegiul „I.L.Caragiale” din Capitală elevii își doresc să învețe pentru a lua 10 la Bacalaureat, la Școala „Traian Dârjan” din Cluj-Napoca obiectivul profesorilor este să îi aducă pe copii la cursuri. La Timișoara, elevii de la Școala gimnazială nr. 16 vor o școală mai curată.
Reporterii Europa Liberă au mers în prima zi de școală la trei școli din București, Timișoara și Cluj-Napoca pentru a surprinde atmosfera începutului de școală după doi ani de pandemie și școală online.
Colegiul I.L. Caragiale din București: Interes crescut pentru bacalaureat
La prima oră a dimineații, elevii de la Colegiul Național I.L. Caragiale s-au strâns în părcuțețul din apropierea liceului și discută despre cum a fost în vacanță. Sunt relaxați și gălăgioși în același timp, îmbrăcați casual, în blugi și hanorace. Îți atrag atenția de la distanță.
Maria este elevă în clasa a XI-a la Mate-Info și abia aștepta să vină să își vadă colegii. Nu îi pare rău că școala a început mai devreme. A venit în prima zi ca să își ocupe locul în bancă, așa cum a făcut și în anii precendenți.
Maria e preocupată de noile schimbări anunțate pentru acest an școlar: „Vreau să văd mai exact cum va fi cu notele, cum va fi punctajul, cum vom primi note, testele, la ascultări dacă vom mai avea, câte note vom primi”, spune Maria.
Maria, elevă clasa a XI-a.
Eleva speră ca orarul de anul acesta să fie mai bun ca cel de anul trecut. „Anul trecut, singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost că atunci când aveam foarte multe ore, și cele ușoare erau la final, și am avut ghinionul ca cele grele să fie la finalul săptămânii.
În rest, mi-a plăcut totul - pauzele, colegii... Orele de fizică au fost uneori mai grele, dar în rest totul a fost frumos, chiar am avut noroc anul trecut”, spune Maria.
Vlad este un alt elev de clasa a XI-a care ar vrea să știe cum va fi cu modulele anunțate pentru acest an școlar. „Aș vrea să reușesc să iau note mai mari decât anul trecut, țintesc chiar spre 10 anul acesta”, a spus Vlad.
Vlad, elev clasa a XI-a.
În schimb, elevii de clasa a XII-a se gândesc în special la bacalaureat, examenul pe care îl vor da la finalul anului școlar. Cei mai mulți dintre elevii din ultimul ani de liceu ar vrea să se concentreze mai mult la matematică și română, materiile pentru examen.
„Profesorii de la celelalte materii să înțeleagă că avem lucruri mai importante de făcut. De exemplu, eu nu pot să învăț la geografie foarte mult, la fel cum trebuie să învăț la română și la mate”, spune Sara, elevă în clasa a XII-a la Mate-Info.
Sara nu mai vrea să învețe online, așa cum s-a întâmplat anul trecut, și speră că profesorii de la disciplinele importante pentru BAC să își dea interesul mai mult. „Doresc ca profesorii de la aceste materii, matematică, română mai ales, să aibă mai multă grijă ca noi să înțelegem tot ce este necesar”, spune eleva.
Sara, elevă clasa a XII-a
Luca, un alt elev de clasa a XII-a, își dorește și el rezultate foarte bune la BAC și un an liniștit. Nu ar vrea să mai învețe forțat la materiile care nu sunt pentru bacalaureat.
„E o idee bună să punem accent foarte mult pe BAC dintr-a XI-a. Dar anul trecut nu a fost chiar așa, am avut foarte mulți profesori care au vrut să ne învețe cât mai mult posibil la materiile lor”, a spus Luca.
Luca, elev clasa a XII-a
Singurii elevi care mai vin cu părinții la liceu sunt bobocii din clasa a IX-a. Vor să își cunoască noii colegi și să vadă ce profesori vor avea.
Bianca Bădescu spune că anul acesta nu mai are emoții, la fel cum a avut astă vară când a susținut Evalurea Națională. „Sper că fie frumos. Să mă înțeleg cu profesorii, cu colegii”, a spus Bianca.
La fel de curioasă despre noua școală este mama Biancăi, cu toate că știe că au fost anunțate schimbări pentru noul an școlar: „Am venit pentru că a trecut în clasa a IX-a și am încredere că va fi bine”
Mihai, un alt părinte al unui elev de clasa a IX-a a venit să vadă unde va învăța copilul.
„Pentru noi este clasa a IX-a. E an de liceu, se schimbă școala, se schimbă colegii. Așteptăm să vedem cum va funcționa noul sistem de module, se elimină tezele. N-aș putea să vă spun că am foarte mari așteptări”, a spus Mihai.
Your browser doesn’t support HTML5
Prima zi de școală în București
Festivitatea de deschidere a durat aproximativ 10 minute, timp în care directoarea școlii le-a spus elevilor și părinților prezenți că la clasă fiecare diriginte le va prezenta schimbările privind notarea elevilor, sistemul de module de învățare și eliminarea tezelor școlare.
„Vrem să le oferim copiilor un an de normalitate, un an de învățătură, un an de prietenie și comunicare”, spune Andreia Bodea, directoarea Colegiului I. L. Caragiale.
Profesoara spune că noile schimbări din educație vor fi implementate și că va face tot posibilul ca trecerea către un nou mod de notare și de încheiere a mediilor să fie cât mai lin pentru elevi și profesori.
„Sper ca acest an școlar să fie fără ore online, dacă se poate, nu știu cum o să se întâmple. Sper ca elevii să vină la școală și să scadă un pic numărul de absențe. Sper să se simtă bine”, a completat profesoara.
Liceeni de la Colegiul I.L Caragiale au intrat la clasă pentru a vedea care e programul.
Școala Gimnazială 16 „Take Ionescu” din Timișoara: Eliminarea tezelor înseamnă mai puțin stres
La prima oră a dimineții, la festivitatea din curtea școlii sunt numai elevii de clasa I și elevii de clasa a V-a. Ceilalți au intrat direct în clase.
Cuvântările direcțiunii și ale invitaților sunt însoțite de ritmurile unor cântece tematice la modă. Ca și în anii din urmă, un preot rostește o rugăciune iar părinții își îndeamnă copiii să exerseze o cruce.
Intrarea în clasă pentru boboci se face în aplauzele părinților și bunicilor
Profesorii, părinții și elevii spun că au auzit vag de schimbările anunțate pentru noul an școlar, dar cel mai important este ca elevii să se simtă bine și să învețe.
Pentru Bogdan, elev în clasa a V-a, începutul gimnaziului vine cu așteptarea ca profesorii să fie „buni”. Ce înseamnă asta? Adică nu prea severi și dacă se poate, glumeți. Deci „cool”, ca domnul diriginte.
Antonia își dorește ca școala ei să fie curată și profesorii grijulii.
Antonia vrea să fie curat în școală, să nu mai scrie în toaletă tot felul de cuvinte urâte. Eleva în clasa a V-a crede că va lua meditații fiindcă vrea să fie mai bună, să știe mai mult decât învață la școală. Și crede că profesorii buni sunt cei care au grijă de copii.
O mămică pe care o menționăm cu inițialele D.B. spune că extinderea clădirii cu un corp nou a eliminat dificultatea de a trece clasele pe orar de după amiază, ceea ce este o veste bună. Începerea școlii cu zece zile mai devreme în septembrie încurcă puțin programul de vacanță al părinților, dar faptul că sunt mai multe vacanțe ar putea să suplinească devansarea.
Părinții cu care am vorbit sunt toți reținuți în a comenta, fiindcă sunt obișnuiți cu schimbările din mers. Deci se vor adapta, și ei, și copiii lor. Ce să facă...
Profesorul de engleză Alexandru Maniu stă de vorbă cu elevii clasei a V-a D. Este dirigintele „cool” pe care îl vor copiii
Profesorul de engleză Alexandru Maniu preia ca diriginte clasa a V-a D. Așteptările sale încep cu dorința de a face tot anul școală fizic, după perioada grea a pandemiei.
În afara programei, el intenționează să îi ducă pe elevi să își cunoască orașul, să le arate locuri interesante. Pentru tânărul profesor cu zece ani experiență relația directă cu elevii e mai importantă decât „țopăielile legislative” ale guvernanților:
„Cunosc foarte vag proiectul de lege a Educației, urmăresc modificările atunci când ne sunt comunicate pe cale oficială. În principiu m-am dezvățat să mă consum pentru toate schimbările care vin atât de repede și atât de multe, fiindcă aceasta e și gândirea din spatele lor: dacă nu putem face ceva concret și durabil, atunci facem ceva să fie, să arătăm că facem. De formă. Salariile profesorilor au rămas pe loc, nu sunt o prioritate pentru minister, decât declarativ”, ne-a declarat profesorul Maniu.
Profesoara de limbă română, care a dorit să o menționăm cu inițialele O.G., a răsfoit proiectul Legii Educației și crede că sunt introduse și lucruri bune:
La Scoala Generală 16 elevii de clasa a V-a își doresc să meargă la școală fizic tot anul
„Un pas înainte este faptul că s-au scos tezele și, foarte important din punctul meu de vedere, că media claselor V-VIII nu va mai fi luată în considerare pentru admiterea la liceu. Astfel elevii se pot canaliza pe deprinderi, pe ce le place, nu să vâneze note”.
Bea este în prima zi de școală la „pregătitoare”
Pentru profesorii de română și matematică, dar și pentru elevi, nu mai apare stresul evaluării cu teze. Oricum evaluările se fac la sfârșitul fiecărui capitol, deci tezele veneau în plus, consideră profesoara.
Școala e bună, dar mai sunt multe de făcut
Festivitățile s-au încheiat cu intrarea bobocilor de clasa I în clasele frumos decorate, pe ritm de muzică și în aplauzele asistenței. Directoarea școlii, Dr. Luminița Marinescu, mai are o tură de cuvântări la școlarii de clasa zero din clădirea de pe strada Lorena. Totuși acceptă dialogul cu Europa Liberă.
Ne spune că școala a reușit să câștige mai multe proiecte europene ca Erasmus+, Eco Școală, Să învățăm pentru pădure, ceea ce, după evaluarea a trei ani, i-a conferit statutul de „Școală europeană”. Astfel sunt facilitate parteneriatele europene în viitor.
Your browser doesn’t support HTML5
Prima zi de școală în Timișoara
Sunt și destule de făcut și de reparat în infrastructura învechită: ferestre neînlocuite de 15 ani, partea veche de clădire neizolată nu poate primi avizul ISU, burlane degradate etc.
„Noi încercăm să facem un mediu cât mai prietenos pentru copii, dar mai e de lucru. Luăm legătura cu comunitatea locală și solicităm buget de la municipalitate. Dar o dificultate este că nu avem niște persoane care să se ocupe de licitații și atribuire lucrări. Consider că primăria cu specialiștii de acolo ar trebui să ne ajute”, a subliniat directoarea.
Cel mai spectaculos moment al festivităților de deschidere a anului școlar aparține celor mai mici elevi de la clasa pregătitoare. Cele cinci clase se află într-o clădire a Liceului Energetic alocată temporar Școlii Generale 16. Interiorul este renovat, dar la ieșirea din spate treptele sunt deteriorate cu dale lipsă.
Prima zi pentru clasa zero la Școala Generală 16 e o zi cu surprize
Sălile cu nume simpatice – Clasa fluturașilor, Clasa buburuzelor - sunt decorate cu baloane, pe bănci se găsesc jucării și creioane pentru cei mici, iar învățătoarele au pregătit ecusoane personalizate cu numele fiecărui copil, de regulă din buzunarul propriu. Școala dă fonduri în măsura posibilităților.
Școala „Traian Dârjan” din Cluj-Napoca: „Obiectivul este sa ii aducem pe acești copii la școală!”
Festivitățile nu înseamnă doar pompă și sublinierea realizărilor, chiar dacă au loc într-un oraș precum Cluj-Napoca, centrul județului lider în privința rezultatelor de la examenele naționale.
Aproximativ 380 de elevi învață la școala gimnazială Traian Dârjan din Cluj-Napoca.
Este și cazul Școlii „Traian Dârjan” din Cluj-Napoca, frecventată în special de comunitatea de romi din cartierul Someșeni, din apropierea gropii de gunoi a orașului. Sub 500 de elevi învață aici (clasele 0-8), cifră care la școlile foarte aglomerate din oraș este atinsă în doi ani de studiu.
În clasele pregătitoare de la școala Traian Dârjan din Cluj-Napoca sunt mai puțini copii decât număr de clase în școlile aglomerate din oraș.
Florile festive sunt mai degrabă răzlețe, iar ținutele strălucitoare lipsesc. Când un domn mai spilcuit apare în mulțime, e „înconjurat” de curiozitate și de un anumit respect suplimentar din partea copiilor.
Sunt prezentate pe rând clasele și învățătorii, diriginții, iar cei de etnie romă sunt întâmpinați cu un plus de entuziasm. Micuții care încep clasa pregătitoare pășesc în mijlocul careului alături de învățători. Sunt doar câte 5-6, maxim 10.
La școala Traian Dârjan festivitatea de deschidere a fost lipsită de fastul ceremoniilor din școlile căutate din Cluj.
Sunt și clase mai numeroase, dar în fapt cu cât avansează anii de studiu provocarea de a-i aduce și ține la ore pe copii și tineri crește, spun cadrele didactice.
„Am 12 copii în clasă, dar sunt norocoasă... De când am luat clasa pregătitoare am avut o prezență destul de bună, dar În primii doi ani a fost mai greu: nu prea veneau la școală, absențe foarte multe și era greu să reiei materia din spate”, explică Adina Man, învățătoare la clasa I.
„Mi-a plăcut să vin să învăț și nu mi-a plăcut când nu puteam să ies afară”, spune zâmbăreață Amira, elevă chiar în clasa I. Lângă, un băiețel din a III-a susține sus și tare că lui i-a plăcut româna și că îi place de minune la școală. E însoțit de alți doi copii și de două femei. Vin de pe strada Cantonului, din Pata Rât, în apropierea vechii gropi de gunoi. Acolo, peste 1.000 de oameni locuiesc în sărăcie și condiții insalubre, unii în barăci de lemn.
Părinții copiilor care îi aduc la școală spun că educația este importantă, chiar dacă locuiesc în condiții din cele mai crunte. Entuziasmul scade adesea pe parcurs, pe fondul condițiilor sociale, spune conducerea școlii.
„Noi vrem să învețe, să aibă un rost, nu să piardă timpul acasă, îi aducem încă de la grădiniță. Ne mai ajută școala, îi ia cu microbuzul, dar în primul rând ar trebui să fim ajutați să ne mutăm de unde stăm”, spun ele la unison.
Ema a intrat în clasa a V-a. „Mi-a plăcut atmosfera anul trecut, dar erau ore la care eram doi sau 3 copii în clasă, am fost la un moment dat și singură”, povestește fetița, care vine la școală din comuna învecinată. Mai mult decât schimbările aduse de noul an școlar - lipsa tezelor și împărțirea anului pe module de studiu - îi dă emoții faptul că a văzut că va avea colegi noi.
Pe Amira, din a VI-a, a enervat-o anul trecut ora de română și e bucuroasă că nu va mai da teze. Speranțele ei se îndreaptă nu atât spre anul școlar care începe ci spre viitorul mai îndepărtat: „Vreau să mă fac polițistă”, spunea ea, emoționată, sub privirile mamei. Vlăduț, coleg de generație, e mai puțin convins de rolul școlii. „De ce să învăț? Nu îmi place”, rezumă el, altfel destoinic în a-și ajuta mama să deslușească orarul ori alte probleme de birocrație școlară.
Alexandra (bluză portocalie), elevă în a VII-a, alături de sora ei și de o colegă.
Alexandra, dintr-a VII-a, iese din școală cu un vraf de manuale sub braț, împreună cu sora mai mare, elevă de liceu, absolventă și ea a școlii. Cunoaște schimbările din noul an școlar și speră că singura medie generală care se va acorda să fie una mare. „Sigur că mi-aș dori să termin cu 10, dar nu știu dacă e posibil. În schimb da, aș vrea să continui la liceu”, spune tânăra.
Unu-doi elevi cu note peste 5 la Evaluare Națională
Speranțele ei nu par acoperite de rezultatele de ansamblu ale școlii. La Evaluarea Națională de anul acesta, un singur absolvent de VIII-a, din 13, a obținut medie peste 5 (6,67).
În 2021, lucrurile au stat chiar mai rău: din 21 de absolvenți înscriși la examen, au fost doar două medii peste 5, opt sub acest prag și nu mai puțin de unsprezece absenți.
În vreme ce majoritatea școlilor din Cluj - locomotiva județului lider la rata de promovare la Evaluarea Națională și BAC - își propun constant creșterea performanțelor, la școala situată în apropierea aeroportului clujean, lucrurile pleacă din alt punct.
„Obiectivul principal este să îi aducem pe copii la școală. Aici nu e vorba numai de educație, ci și de sprijinirea familiilor ca să îi aducă pe copii la cursuri, îi ajutăm inclusiv cu haine, autoritățile locale le asigură transportul”, spune directoarea Mihaela Păvăluță.
Directoarea Mihaela Păvăluță spune că obiectivul principal al școlii este să îi facă pe elevi să vină la cursuri.
Școala este singura din județ de altfel care organizează și cursuri cu frecvență redusă la gimnaziu, pentru tineri care au deja cu mult peste vârsta claselor în care au abandonat cursurile și le reiau, cu ore mai puține, din acel punct.
Your browser doesn’t support HTML5
Prima zi de școală în Cluj
„În primul rând ar trebui lucrat cu părinții și abia apoi cu copiii, strict din punctul meu de vedere. Ce facem noi, patru ore cu ei, e foarte puțin”, completează învățătoarea Adina Man.
Entuziasmul părinților la început de an școlar tinde să se risipească pe parcurs, spune directoarea școlii, de peste 15 ani titulară aici.
„Pe mulți dintre părinți îi vedem acum la festivitate, dar prea puțin pe parcursul anului. Avem mediator școlar, profesori de sprijin, psiholog care însă nu este cu normă întregă la noi. Dacă nu vin părinții spre noi, vom merge noi mai mult spre ei”, se angajează învățătoarea.
Structura noului an şcolar va include cinci module de învăţare şi cinci vacanţe:
Modulul 1
- cursuri - de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
- vacanţă - de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;
Modulul 2
- cursuri - de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
- vacanţă - de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;
Modulul 3
- cursuri - de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz
- vacanţă - o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în perioada 6 - 26 februarie 2023;
Modulul 4
- cursuri - de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz, până joi, 6 aprilie 2023
- vacanţă - de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023;
Modulul 5
- cursuri - de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
- vacanţă - de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.
- În ziua de 5 octombrie - Ziua internaţională a educaţiei - şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă nu se organizează cursuri.
- Programul naţional „Şcoala altfel" şi Programul „Săptămâna verde" se desfăşoară în perioada 27 februarie - 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.