De ce nu dispar primăriile cu venituri sub cheltuieli | Fenomenul „mâinii întinse” la Guvern și al „comunelor dormitor”

Rectificarea bugetară a fost folosită de guverne ca o armă politică în ultimii 30 de ani. Primarii de aceeași culoare cu premierul sau care îl susțin sunt favorizați la împărțirea banilor. Alocările nu se fac mereu după o formulă precisă, iar fenomenul „mâinii întinse” este recunoscut de edilii din întreaga țară. Premierul Cîțu a afirmat că peste 50% dintre primării au venituri mai mici decât cheltuielile și este nevoie de o reformă administrativă.

Nu este primul care constată acest lucru. Și fostul premier Tudose (PSD) a vorbit despre fenomenul primăriilor care nu își asigură nici măcar salariile. Nici social-democrații nu au făcut vreo reformă.

Recent, rectificarea bugetară a devenit sursă de scandal în competiția internă din PNL. Primarii vin rând pe rând la masa premierului pentru a discuta proiectele locale, dar se pune și problema Congresului liberalilor. Anul trecut, rectificarea a fost folosită pentru ca PNL să racoleze primari PSD.

Simulările realizate la Ministerul Dezvoltării Regionale au scos la iveală cifre amețitoare: doar 39 de unități administrativ teritoriale din cele peste 3.200 din țară își acoperă cheltuielile din taxele și impozitele locale încasate.

„În cazul în care ne uităm la venituri provenite numai din impozite și taxe locale versus cheltuieli de funcționare a autorității locale cu bunuri și servicii, să știți că dacă am folosi numai acest criteriu și am face din pix o reorganizare administrativ-teritorial ne-am trezi în loc de peste 3.000 de unități administrativ teritoriale cu 39”, a dezvăluit ministrul Cseke Attila.

Primele vizate de o viitoare reorganizare administrativ-teritorială sunt comunele. România are 2.862 de comune, iar suprafața acestora acoperă 87% din suprafața națională. În ele trăiesc, cel puțin în acte, aproape 49% din populația României. Cifra reală este mai mică, din cauza fenomenului masiv al migrației spre Vest în căutarea unui loc de muncă.

Președintele Asociației Comunelor din România: „Unii vor să fie vătafi peste comune”

Ideea reformei administrative nu este respinsă de primarii de comune, dar aceștia spun că sistemul actual favorizează financiar orașele și municipiile. Nu refuză reforma, dar nici nu vor să fie desființare comunele prin decizie de la centru. Primarii spun că o soluție o reprezintă comasarea voluntară a comunelor, numai că acest proces nu se întâmplă în realitate. Mulți primari preferă să nu dezvolte localitatea în loc să se gândească la un proces de comasare.

Primarii de comune s-au simțit lezați de propunerea venită din partea Asociațiilor Municipiilor pentru unirea comunelor cu municipiile. O consideră o tentativă de „cotropire”, după cum o descrie președintele Asociației Comunelor din România.

„Miza o reprezintă patrimoniul comunelor României. Vor să fie vătafi pe un anumit patrimoniu, că nu mai au la îndemână altul” este poziția lui Emil Drăghici, președintele Asociației.

Respinge teoria că multe comune nu au venituri pentru a se finanța. Nici teoria comasării nu este atât de bine primită.

„La sat, există acel element de afinitate interculturală. E greu să unești și două familii de albine, unindu-le le poți distruge pe amândouă. Primarii nu se bat pentru funcții pentru ei, se bat pentru identitatea locului. Ce faci, pui pistolul cetățenilor să voteze cum vrea mai marele nu știu cui?”, susține Drăghici.

Și din acest punct începe războiul cu primarii de orașe și municipii. De ce se consideră defavorizați cei din mediul rural.

• Nu încasează bani din impozitul pe venit dacă locuitorul comunei muncește în alt oraș sau municipiu. Fenomenul comunelor dormitor;
• Salariile din primăriile de comune sunt mai mici decât la orașe, deși există orașe cu o populație mai mică decât a unor comune. Nivelul de pregătire e similar;
• Terenurile Agenției Domeniilor Statului ar trebui să revină comunelor pentru a le administra;
• Comunele nu sunt finanțate pentru a putea dezvolta parcuri industriale;
• Comunele au un nivel al impozitelor și taxelor inferior orașelor;
• Atragerea de fonduri europene e mai dificilă pentru o comună;
• Comunele au nevoie mereu de cofinanțare pentru proiectele de investiții; Fenomenul mâinii întinse la Guvern.

„Întâlnim un element spurcat, salariații de la comune sunt salariați inferior celor de la orașe. Dar atribuțiile sunt aceleași. Salariile sunt mici, nu sunt mari. Există atât de multă, ipocrizie, lașitate, încât eu simt că explodez în fața acestor stârvuri sociale”, spune Drăghici.

Multe primării au ajuns însă să nu mai poată plăti salariile majorate după 2017. Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, județul Sibiu, spune că tema este falsă și arată o lipsă de respect.

„Cea mai mare aberație este asta cu salariile mari din primăriile de comune. Legea stabilește că salariile sunt plafonate pe grad de comună și cel mult cât salariul viceprimarului. 3.380 la comuna de clasa 3, până la 3.000 de locuitori. 4.500 - 5.500 de lei la comunele mai mari”, susține edilul.

Este deranjat de atitudinea primarilor de municipii, care vor să preia comunele, dar și de ideea desființării comunelor.

„Dă frumos la public tema. Este frumos să spunem că din 2.862 de comune decât 30% se pot autofinanța și restul ar trebui desființate. Trebuie să înțeleagă oamenii și populația României care este vizată de această propunere de reformă că această inițiativă a Asociației Municipiilor o să fie nimicitoare în ceea ce privește identitatea istorică a satului românesc”, este poziția primarului.

El a ridicat problema impozitului pe venit, care nu ajunge în bugetul comunei dacă locuitorul are serviciul în altă parte.

„Nevoile cetățeanului pentru servicii sunt la domiciliu, nu la locul de muncă. O cotă foarte importantă din venitul propriu al fiecărei primării se duce către orașe și municipii. Noi pierdem o sursă de venit”, a declarat primarul din Sadu pentru Europa Liberă.

Primarul din Cumpăna, județul Constanța, vorbește despre evitarea situației de a ajunge „comune dormitor”. Adică cetățeanul muncește în altă localitate, dar folosește infrastructura și serviciile comunei când se întoarce seara de la serviciu. Mariana Gâju vrea că măcar o parte din impozitul pe venit să ajungă și în bugetul comunelor.

„Dacă impozitul pe venit s-ar duce către locul de domiciliu al angajatului, nu am mai discuta despre acest fenomen al mâinii întinse la Guvern”, adaugă și Valentin Ivan.

Mariana Gâju nu înțelege cum există municipii cu 10.000 de locuitori, iar comuna ei are 16.000 de locuitori.

„De ce nu doresc să desființeze și acele municipii sau orașe? În primăriile de comune sunt salarii mult mai mici decât la oraș sau municipiu pentru că avem clasificare mai mică”, a declarat Gâju pentru Europa Liberă.

Primărița vine cu o soluție pentru a crește forța financiară a comunelor.

„Nu trebuie să stăm noi primarii să ne ducem cu mâna întinsă, ca milogii, la poarta Guvernului. Dă-ne în administrarea noastră terenurile de la Administrația Domeniilor Statului, care e stat în stat. A luat pământul comunelor, l-a concesionat și ne chinuim să obținem redevența. Comuna nu poate realiza parcuri industriale să aducă venituri”, este o posibilă soluție dorită de Gâju.

Ea critică și rectificările discreționare făcute de guverne.

„N-ar mai trebui să stăm cu mâna întinsă dacă rectificarea s-ar face după o formulă. Se dau bani unor localități care nu au proiecte. Așa te obligă pe tine ca primar să stai cu mâna întinsă la buget”, este oful primăriței din Cumpăna.

Președintele Asociației Orașelor din România: Cât timp nu îți asiguri veniturile, trebuie să te gândești la comasare

Adrian Teban, președintele Asociației Orașelor din România, vrea ca reforma administrativă să devină realitate mai repede.

„Cât timp nu poți să îți acoperi din veniturile proprii nici cheltuielile salariale, evident că trebuie să ne gândim la astfel de acțiuni de comasare. Din veniturile proprii, ar trebui să susții cel puțin cheltuielile de funcționare pentru că altfel nu mai putem vorbi de dezvoltare, atât timp cât tu nu poți să îți permiți nici să funcționezi. Nu văd de ce ar trebui să avem așa multe primării”, a spus Teban pentru Europa Liberă.

Edilul a reamintit că în România s-a făcut ultima reformă administrativă în 1968. Recunoaște însă că politicienii s-au ferit de reformă pentru că s-ar putea să îi coste electoral.

„Din considerente politice, cine va avea curajul să facă reforma va avea repercusiuni politice. Din punct de vedere administrativ, este evident nevoie de o regândire. România nu mai poate amâna reforma administrativă. Cred că era nevoie de regiuni pentru absorbția fondurilor europene”, a subliniat președintele Asociației Orașelor din România pentru Europa Liberă.