De ce nu învață românii să acorde primul ajutor. Adrian Armășelu: Toți putem salva o viață

Acesta învățase la cursurile de prim ajutor că accidentele rutiere pot provoca fracturi ale coloanei cervicale, iar înainte de a acționa este necesară evaluarea stării victimei.

Potrivit unui studiu publicat în 2014, doar 8.500 dintre cei 1.7 milioane de elevi români știau să acorde primul ajutor, arată Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului.

În același timp, conform datelor programului România în siguranță, 70.000 de români mor anual din cauză că nu primesc primul ajutor la timp.

Într-un dialog cu Europa Liberă, Adrian Armășelu, manager de prim ajutor în cadrul Crucii Roșii, explică importanța noțiunilor elementare care pot duce la salvarea unei vieți.

Europa Liberă: În ce măsură știu românii să acorde primul ajutor?

Adrian Armășelu: Într-o mică măsură. Din păcate, cursurile de prim ajutor, din punctul nostru de vedere, al Societății Naționale de Cruce Roșie, ar trebui urmate de toată lumea, mai ales că în țările europene, primele noțiuni de prim ajutor se învață încă din clasele primare și cu cât se înaintează în școală, ele devin mai complexe.

Europa Liberă: Dar sunt aceștia deschiși să învețe noțiuni despre primul ajutor?

Adrian Armășelu: Da, sunt deschiși. Cu fiecare an, numărul persoanelor care fac un curs de prim ajutor este în creștere. Societățile comerciale, firmele, persoanele fizice ne contactează pentru a urma un astfel de curs.

Rolul lui este de a salva o viață și puține lucruri sunt mai importante de atât, mai ales că la un asemenea curs nu ai nevoie decât să îți însușești anumite cunoștințe. Nu îți trebuie niște instrumente, pur și simplu informațiile pe care le acumulezi te pot ajuta să salvezi o viață.

Europa Liberă: Din ce moment al vieții credeți că ar trebui să începem să fim preocupați să învățăm să acordăm primul ajutor? Ați oferit anterior modelul țărilor europene, în care acesta s-ar învăța din școală.

Adrian Armășelu: Da, se învață din copilărie măsuri de prim ajutor. De exemplu, cum se acționează în cazul unei arsuri, în cazul unei plăgi, când trebuie să suni la ambulanță, ce trebuie să spui la 112. Apoi, din liceu, deja vorbim de manevre de resuscitare și de poziția laterală de siguranță – când avem o persoană inconștientă care respiră și are puls, ea trebuie întoarsă într-o poziție în care să nu îi periclitezi viața.

De aceea, în cadrul Societății Naționale de Cruce Roșie există activitatea numită Sanitarii Pricepuți, care funcționează de 64 de ani. Este un concurs de prim ajutor dedicat elevilor din România; am fost foarte plăcut surprins de câtă dăruire și câte informații au acești copii.

Nu îmi explic de ce în România nu se fac eforturi ca astfel de cursuri să se facă în școli. Au început timid la Școala Altfel să solicite de la noi, de la Crucea Roșie, niște noțiuni introductive de prim ajutor. La Școala Altfel vine un voluntar de-al nostru și le explică copiilor cam ce trebuie să facă în diverse situații, lucruri foarte, foarte utile.

Europa Liberă: Care sunt elementele de bază care se se învață în timpul unui curs?

Adrian Armășelu: Se începe cu detalierea evaluării. Întotdeauna când avem de-a face cu o victimă, cu o persoană care și-a pierdut cunoștința spre exemplu, trebuie să știm să o evaluăm corect. Această evaluare se face foarte simplu, ducând urechea la nasul și gura victimei. Se numește evaluarea PAS: privește, ascultă, simte respirația.

În momentul în care ai făcut această evaluare, îți poți da seama dacă persoana este în stop cardio-respirator sau pur și simplu și-a pierdut cunoștința.

De asemenea, la acest curs înveți să te protejezi. Primul lucru pe care îl ai de făcut în momentul în care vrei să intervii într-o situație în care ai o victimă sau mai multe este siguranța ta personală - siguranța salvatorului.

În anumite situații, există un pericol ca atunci când vrei să ajuți pe cineva să te pui în primejdie, să ajungi să fii tu victima – asta nu este în regulă. Cea mai simplă metodă e evaluarea zonei în care vrei să intervii.

Europa Liberă: Ce categorii de profesii ar trebui să știe să acorde primul ajutor în orice fel de circumstanțe?

Adrian Armășelu: Cum afirmam și înainte, toată lumea trebuie să știe prim ajutor, dar există meserii care implică riscuri mai mari, unde ai ocazia să aplici cunoștințele pe care le acumulezi la un curs de prim ajutor. Aici aș putea da ca exemplu meseria de polițist, de jandarm sau chiar munca pe un șantier.

Europa Liberă: Având în vedere că România înregistrează cele mai multe decese rezultate în urma accidentelor rutiere, pun legislația rutieră și școala de șoferi destul de mult accent pe partea de prim ajutor?

Adrian Armășelu: Nu, foarte slab. La noi, legislația rutieră nu se actualizează constant și a rămas neschimbată de foarte mult timp. Partea de prim ajutor este slab reprezentată și în cadrul școlilor de șoferi eu nu știu de existența unui mini-curs sau a unui curs de prim ajutor mai serios, care să îi învețe pe viitorii șoferi lucrurile esențiale. Ar fi necesară și o componentă practică.

Europa Liberă: Primul ajutor este important pentru a ști să îi ajutăm pe cei din jur, dar poate fi de folos și în situațiile în care noi suntem victimele și nu există oameni în jur care să poată interveni. Cum putem să ne ajutăm pe noi înșine prin primul ajutor?

Adrian Armășelu: Spre exemplu, la înecul cu obiecte străine - ești în casă, mănânci, iar la un moment dat constați că te-ai înecat și nu mai poți respira. Nu este nimeni în jurul tău să-ți facă manevra Heimlich.

Există o metodă în care îți poți face această manevră singur, ajutându-te de un colț de masă sau de scaun. Îți poziționezi pumnul deasupra buricului, te apeși foarte tare pe acel colț rigid și începi să tușești, deblocându-ți astfel căile aeriene.

Europa Liberă: Ce ar trebui să conțină o trusă de prim ajutor din casele oamenilor?

Adrian Armășelu: Primul ajutor de acasă este foarte important, pentru că ne petrecem mult timp acasă alături de cei dragi, cărora li se pot întâmpla accidente.

Sunt mai multe variante, în funcție de bugetul pe care o persoană dorește să îl aloce. Trebuie să existe comprese sterile, feșe, dezinfectant și cicatrizant, betadină, apă oxigenată, leucoplast, chiar și o soluție împotriva arsurilor.

Europa Liberă: În cazul unui accident, cum poate să intervină o persoană care vrea să ajute, dar nu deține informații de prim ajutor?

Adrian Armășelu: De preferat să nu intervină, pentru că nu știe despre ce e vorba și ajungem în situația în care dacă nu știi, s-ar putea să faci mai mult rău. Acesta este principiul de prim ajutor: dacă nu știi, nu intervii.

Europa Liberă: Care sunt cele mai mari dezinformări, în ceea ce ține de primul ajutor?

Adrian Armășelu: Există un mit legat de crizele de epilepsie, care se perpetuează de ani de zile, cum că persoana în cauză ar trebui să scoată limba, că se îneacă cu ea. Nu există așa ceva. În asemenea cazuri, trebuie făcută hiperextensia capului, adică să îi dai capul pe spate victimei.

În schimb, când există o sângerare nazală, persoanei nu ar trebui să îi fie dat capul pe spate și ridicată o mână. Dacă am face asta, și-ar înghiți propriul sânge. Într-adevăr, îmi aduc aminte că și eu, în școală, așa eram învățat, dar e fals.

În realitate, în asemenea situații, capul trebuie aplecat și zona de după partea cartilaginoasă a nasului trebuie pensată. Se ține presată zona respectivă 5-7 minute, după aceea se ia mâna și asta e tot. Dacă în continuare există sângerări, cel mai probabil este vorba despre o problemă medicală care necesită un medic.

Un ultim exemplu. În cazul arsurilor, puține persoane cunosc că imediat după suferirea arsurii, zona afectată se ține cel puțin zece minute sub jetul de apă rece, pentru că arsura are o anumită dinamică și pătrunde în țesut, ea nu se oprește dacă nu e răcită zona bine.

Nu folosim produse, cum am auzit, de tipul untului sau a mierii, având în vedere că ele pot produce infecții și îngreuna vindecarea.