Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a enunțat prioritățile pentru următoarele 12 luni, între care cele mai importante sunt redefinirea Spațiului Schengen, evaluarea statului de drept în Uniune, prin intermediul unui prim raport, precum și poziționări de politică externă.
Proiecte precum finanțarea unui sistem medical eficient, reducerea emisiilor de carbon, precum și crearea unei bănci digitale comune de date industriale s-au aflat între capitolele spre care se vor îndrepta banii și resursele Uniunii în anul următor, potrivit raportului prezentat la un an de la preluarea președinției Comisiei.
Von der Leyen a făcut o pledoarie pentru lecția învățată în pandemie - fragilitatea ființei umane, a fiecărui stat în fața coronavirusului, care au arătat cât de importantă este solidaritatea în UE.
Pandemia a arătat cât de fragilă este comunitatea noastră de valori şi cât de rapid poate fi pusă sub semnul întrebării în lume şi chiar aici, în Uniunea Europeană, a spus șefa Comisiei Europene. „Lumea vrea să depăşim situaţia coronavirusului, să depăşim această fragilitate, incertitudine. Oamenii sunt gata de schimbare, sunt pregătiţi să meargă mai departe. Iar acesta este un moment al Europei. Este momentul ca Europa să pornească pe drumul de la fragilitate spre o nouă vitalitate", a spus Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen a anunţat înființarea unei agenţii europene de cercetare biomedicală avansată şi dezvoltare.
O nouă strategie pentru viitorul Spațiului Schengen
Președinta CE a vorbit despre nevoia de energizare a pieței unice europene și a menționat, fără să ofere detalii, nevoia de a desființa barierele pieței unice. Ea a precizat că va discuta cu Parlamentul European și cu statele membre în vederea unei noi strategii pentru viitorul Spațiului Schengen, comunitate din care România nu face parte.
Diplomație curajoasă
În planul diplomatic al șefei CE au existat referiri la relațiile cu China și Rusia. Von der Leyen a arătat că vor continua negocierile cu regimul de la Beijing (pentru un acord economic), însă nu vor fi trecute cu vederea încălcările drepturilor omului în Hong Kong și tratamentul la care sunt supuși uigurii - populația musulmană supusă torturilor în lagăre de muncă în China. Ea s-a arătat hotărâtă să ceară aplicarea de sancțiuni individuale persoanelor care se fac vinovate de cordonarea unor acte care încalcă drepturile omului.
Lidera Comisiei Europene s-a referit la recenta tentativă de asasinat a liderului opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, afirmând că este vorba despre o matrice care s-a mai aplicat și în Georgia, Ucraina, Marea Britanie și Siria - țări unde au fost ucise persoane incomode Kremlinului sau asupra cărora au avut loc tentative de omor prin otrăvire cu neurotoxine.
Alexei Navalnîi
Von der Leyen a spus că „o conductă nu va schimba această matrice”, făcând referire la North Stream, conducta de gaze pe care Germania și Federația Rusă o pregătesc pe fondul criticilor comunității internaționale, care presează autoritățile de la Berlin să abandoneze planul menit să legitimeze regimul Putin.
Aliații - SUA și Marea Britanie
Von der Leyen a numit SUA și Regatul Unit ca fiind aliați tradiționali ai UE, cu aceleași valori, însă a introdus câteva nuanțe. În privința Statelor Unite, președinta CE a spus că, indiferent dacă au existat diferențe de opinie cu Casa Albă și indiferent care va fi rezultatul alegerilor din Statele Unite, din noiembrie, UE este pregătită pentru o nouă agendă transatlantică. I-a fixat și reperele -comercial, tehnologic şi fiscal, lăsând în suspensie orice referire la NATO, pe fondul solicitărilor tot mai apăsate ale Franței și Germaniei de a operaționaliza o armată europeană.
„Suntem gata să colaborăm pentru reformarea sistemului internaţional pe care l-am construit împreună, în calitatea de parteneri compatibili. Avem nevoie de noi începuturi în relaţiile cu vechi prieteni, pe ambele maluri ale Atlanticului, pe ambele maluri ale Canalului Mânecii", a spus șefa Comisiei Europene.
În privința relațiilor cu Regatul Unit, von der Leyen le-a calificat prin prisma Brexit-ului. „Cu fiecare zi care trece, şansele unui acord obţinut în timp util încep să scadă. Negocierile sunt mereu dificile, suntem obişnuiţi cu acest lucru", a spus ea, aducând comentarii critice la iniţiativa Guvernului condus de Boris Johnson de modificare a unor clauze ale Acordului Brexit. Ea a adăugat că acordul nu va fi modificat.
Protecția socială, o prioritate
Preşedintele Comisiei Europene a evidenţiat rolul important al sistemului de protecţie socială a angajaţilor. De asemenea, a evidenţiat importanţa relansării economice rapide şi a solidarităţii la nivel comunitar.
„Comisia Europeană va prezenta o propunerea legală de susţinere a statelor membre pentru constituirea unui sistem al salariilor minime", a precizat Ursula von der Leyen.
„Comisia Europeană şi statele membre au reacţionat la această criză fără precedent printr-o soluţie fără precedent. Demonstrând că este unită, Europa a oferit stabilitatea de care au nevoie economiile", a amintit Ursula von der Leyen, referindu-se la programul de relansare în valoare de peste 3.000 de miliarde de euro.
Protecția mediului, beneficiara unei bune părți a bugetului
„Nu există o nevoie mai urgentă decât accelerarea eforturilor în privinţa viitorului fragilei noastre planete. Deşi cele mai multe activităţi au fost oprite pe durata carantinei, planeta a continuat să se încălzească periculos. Vedem acest lucru peste tot: de la casele evacuate din cauza prăbuşirii unui gheţar în Mont Blanc, la incendiile din Oregon şi la recoltele distruse în România de cea mai severă secetă din ultimele decenii", a precizat preşedintele CE.
"Ştim că avem nevoie de schimbări şi ştim că este posibil. Acordul Ecologic European este planul nostru de a face transformarea. În centrul misiunii noastre este să devenim un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. (...) Comisia Europeană propune creşterea obiectivului reducerii emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030", a subliniat Ursula von der Leyen.
Statul de drept
Ursula von der Leyen a lăsat la finalul discursului său anunțul că pregătește publicarea unui raport al statului de drept în rândul țărilor membre, precizând că în anul care vine vor exista controale fără compromisuri asupra modului în care sunt acordați și cheltuiți banii europeni, fără rabat asupra actelor de corupție și a conflictelor de interese. În următoarele luni va deveni operațional Parchetul European, EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, care va urmări modul de cheltuire a fondurilor UE.