În fața românilor din Marea Britanie, ICR Londra a găzduit de 1 Martie un spectacol în care directoarea instituției, Catinca Maria Nistor, a cântat o melodie din folclorul românesc - „Mociriță cu trifoi", iar violoncelistul Andrei Cavassi a interpretat mai multe piese semnate de Bach și Gheorghe Zamfir, dar și o piesă descrisă imediat în mediul online din România drept „o manea”.
Cele două momente au devenit virale pe internet, iar unii dintre cei care au comentat au spus că piesa interpretată de violoncelistul Andrei Cavassi este maneaua „De ce mă minți” a cântărețului Liviu Guță.
Cristian Stîncatu, reprezentantul organizației My Romania Community din Marea Britanie, este cel care a filmat și distribuit online ce s-a întâmplat la ICR Londra.
El a scris un memoriu către autoritățile de la București în care cere analizarea situației de la ICR Londra și a activității directoarei Catinca Maria Nistor.
În luna ianuarie, Libertatea a dezvăluit că directoarea ICR stă într-un apartament închiriat cu 6.500 de lire sterline (peste 7.000 de euro), bani plătiți de statul român, refuzând să locuiască într-un apartament mult mai ieftin.
Spectacolul de la ICR Londra a adus însă în discuție nu atât activitatea Catincăi Maria Nistor, criticată categoric de reprezentanții românilor din Londra, cât un gen muzical preferat de numeroși români - după cum arată topurile muzicale de pe Youtube - maneaua.
Gelu Duminică: „Publicul este cel care decide dacă un gen muzical există sau nu”
Sociologul Gelu Duminică, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București, spune că dezbaterea privind maneaua nu este nouă în societatea românească.
„De la Dimitrie Cantemir tot auzim că spațiul românesc consuma cultură orientală, pentru simplul motiv că noi am fost expuși la ethosul identitar oriental”, a spus Gelu Duminică.
„Vorbim de o muzică consumată de mahala care «pute» foarte multor «intelectuali de Primăverii», uitând că de fapt muzica de mahala a influențat întotdeaua muzica. George Enescu reformează muzica de cartier și o aduce la Ateneu. Nu e o noutate”.
Violoncelistul Andrei Cavassi a înterpretat la ICR Londra o melodie grecească, adaptată în România de cântărețul de manele Vali Vijelie.
Sociologul susține că cei care resping manelele se plasează într-o atitudine de superioritate față de cei care ascultă acest gen de muzică.
Gelu Duminică spune că dezbaterile privind maneaua datează din 1848: „Atunci intelectualii români militau pentru europenizarea acestui spațiu, una dintre țintele avute în vedere era inclusiv maneaua, care era simbolul orientalismului”.
Dezbaterea din urmă cu mai multe de un secol a fost preluată și de intelectualii de după Revoluție.
Sociologul Gelu Duminică consideră că maneaua va câștiga foarte mult în notorietate și de acum încolo, la fel cum s-a întâmplat în ultimii ani.
„După anii 2000, în momentul când maneaua modernă a câștigat în notorietate, mulți «intelectuali» au considerat greșit că România ajunge în subcultură, care înseamnă altceva decât cultură inferioară. Da, maneaua este subcultură, este o cultură promovată de o anumită parte a societății, dar care a contribuit și contribuie la dezvoltarea culturii românești”, a spus Gelu Duminică.
„Publicul este cel care decide dacă un gen muzical există sau nu”, precizează el.
Ciprian Necula: „Maneaua e în aceeași rețetă cu muzica dance, populară, pop: versuri simple, ritm ușor dansabil”
Ciprian Necula, profesor universitar care predă un masterat de studii rome la SNSPA, spune că, spre deosebire de țările din jur, în România există „un fel de snobism cultural” care consideră maneaua muzică suburbană.
Ciprian Necula spune că la niciun post de radio din România nu sunt difuzate manele, pentru că „există un fel de evaluare, de standarde de calitate inferioare a manelelor”.
„Ce a făcut la ICR acest domn cu violoncelul se pare că a adus maneaua într-o zonă în care să spui «ar putea fi minunat, dacă ar fi lucrată mai mult»”.
„Maneaua e în aceeași rețetă cu muzica dance, populară, pop: versuri simple, ritmul ușor dansabil. Ce s-a întâmplat la ICR, adică printre celelalte multe coveruri violoncelistul a interpretat și o manea, nu mi se pare un lucru rău.
Toate manelele sunt reinterpretate, sunt un fel de copy-paste, există acest fel de împrumut în lumea manelor”, a spus Ciprian Necula.
Adi de la Vâlcea: „Eu cânt la lume mult mai rafinată”
Europa Liberă a vorbit și cu cântărețul Adrian Nicolae Dinuț, cu numele de scenă Adi de la Vâlcea, unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți de manele din România. El spune că foarte mulți români intelectuali ascultă manele.
Un instrumentist smart trebuie să vadă mai departe de genul pe care îl cântă, să facă fuziuni. În lume nu sunt doar clasici.Adi de la Vâlcea
„Toată lumea crede că maneaua se cântă la interlopi, dar eu cânt la lume mult mai rafinată. Știți câți rectori, lectori și decani au venit să îmi strângă mâna și să îmi spună că îmi ascultă muzica și chiar mă urmăresc la vlogurile pe care le fac? Vă spun din experiență”, a spus Adi de la Vâlcea.
Cântărețul nu a ascultat spectacolul de la ICR Londra, dar nu i se pare un lucru rău ce s-a întâmplat acolo.
„Piesa este preluată de la greci. Liviu Guță a preluat-o. Nu este ceva ieșit din comun. Un instrumentist smart trebuie să vadă mai departe de genul pe care îl cântă, să facă fuziuni. Așa se procedează dacă vrei să îți lărgești orizonturile. Trebuie să fii vizionar. În lume nu sunt doar clasici”, conchide Adi de la Vâlcea.
Îți mai recomandăm Institutul Cultural Român în epoca irelevanței. Politicul a transformat instituția în azil pentru clientelă