Decizia de a acorda Qatarului drepturile de organizare a Cupei Mondiale de fotbal din 2022 a fost marcată de controverse încă de când a fost anunțată, în urmă cu 12 ani. Cele mai importante sunt legate de încălcări ale drepturilor omului și de acuzații de corupție.
Cupa Mondială de fotbal din Qatar marchează două premiere: este primul turneu final organizat în lumea arabă și primul care are loc în perioada iernii, din punctul de vedere al emisferei nordice.
Aceasta este prima controversă în privința organizării Cupei Mondiale din 2022.
Începând cu cel din 1930 și până acum, toate campionatele mondiale de fotbal au fost organizate vara, în lunile iunie și iulie.
Turneul din Qatar este organizat între 20 noiembrie, zi în care țara gazdă va disputa primul meci contra Ecuador, iar finala urmează să aibă loc pe 18 decembrie, de Ziua naţională a Qatarului.
În perioada verii, temperaturile din Qatar depășesc constant 40 de grade Celsius, la care se adaugă umiditatea ridicată, iar echipele calificate au criticat acest aspect.
Și suporterii au criticat decizia, aproximativ 1,2 milioane fiind așteptați să viziteze țara cu o suprafață de doar 11.437 km pătrați.
Lucrări la stadionul Al Bayt pe 20 iunie 2017 care găzduiește, pe 20 noiembrie 2022, primul meci al Cupei Mondiale din acest an: Qatar - Ecuador.
Din aceste considerente, țara gazdă și FIFA au luat decizia, în 2015, ca turneul să fie mutat iarna, când în această țară vremea este una mai răcoroasă, fiind prognozate temperaturi sub 30 de grade.
Acest lucru a dus, însă, la nemulțumiri din partea marilor ligi de fotbal din Europa, care sunt cele mai importante din lume, pentru că în perioada verii sezoanele sunt încheiate.
Prin urmare, programul din această perioadă, și așa încărcat, va fi întrerupt, pentru ca jucătorii să poată participa cu echipele naționale la Cupa Mondială.
FIFA și Qatar, acuzate de corupție
Pe 2 decembrie 2010, când Qatarul a câștigat cursa pentru organizarea Cupei Mondiale de fotbal, lumea fotbalului a rămas șocată de decizie și imediat au apărut suspiciunile că votul Comitetului Executiv al FIFA a fost influențat cu bani.
În primul rând pentru că nu există o tradiție a fotbalului în Qatar, deși fotbalul este extrem de popular în lumea arabă.
De altfel, dintre cele 32 de echipe, Qatarul este singura țară care participă pentru prima oară la un turneu final în calitate de țară gazdă.
Organizatorii Cupei Mondiale de fotbal din 2022 au negat acuzațiile Departamentului de Justiție al SUA, potrivit căruia au dat mită pentru a obține voturile necesare organizării campionatului.
Suspiciuni de corupție au fost și în privința Cupei Mondiale din 2018, care a avut loc în Rusia, iar procurorii au făcut acuzații directe și oficiale cu privire la ambele turnee într-un rechizitoriu din 2020, relatează The New York Times.
Fostul președinte FIFA, Sepp Blatter și președintele rus Vladimir Putin, pe 28 octombrie 2014, la Moscova. Șeful fotbalului mondial s-a opus oricărui boicot al Cupei Mondiale de fotbal din 2018 din Rusia și a susținut pregătirile întreprinse de guvernul rus pentru acest eveniment.
Probatoriul arată că votul a fost influențat cu ajutorul a trei oficiali sud-americani din FIFA, care au primit bani pentru a vota în favoarea Qatarului: Julio Grondona/Argentina - care a murit în 2014, Nicolás Leoz/Paraguay - care a murit în 2021 și Ricardo Teixeira/Brazilia - care nu a putut fi extrădat pentru că nu există tratat de extrădare cu Statele Unite.
În ceea ce privește turneul organizat de Rusia, procurorii americani au stabilit că fostul oficial din Trinidad și Tobago, Jack Warner, a primit 5 milioane de dolari prin intermediul unui șir de companii fantomă.
Influență la nivel înalt
Țara din Orientul Mijlociu a respins de fiecare dată acuzațiile și a spus că a fost „tratată în mod nedrept” în cei 12 ani de când pregătește organizarea turneului.
Sepp Blatter, fostul șef al FIFA, nu a fost acuzat de luare de mită pentru votul acordat Qatarului, însă ulterior a recunoscut că a greșit când a decis în defavoarea Statelor Unite, relatează BBC. Votul a fost de 14 la 8.
Despre felul în care Qatarul a primit dreptul de organizare a Cupei Mondiale a relatat și Michel Platini.
Fostul fotbalist francez era președintele UEFA, filiala europeană a FIFA, la acea vreme și a fost unul dintre cei 22 de membri ai comitetului executiv al FIFA cu drept de vot.
Președintele FIFA, Sepp Blatter (stânga) dă mâna cu președintele UEFA, Michel Platini, pe 29 mai 2015. Cei doi au fost exonerați în luna iulie 2022 de acuzațiile de corupție de către un tribunal elvețian.
El a negat că a luat bani pentru votul acordat Qatarului, dar a povestit unul dintre episoadele care au dus la luarea deciziilor, potrivit declarațiilor sale din documentarul „Fifa Uncovered” difuzat de Netflix.
Platini a fost invitat pe 23 noiembrie 2010 la Palatul Elysée de către fostul președinte Nicolas Sarkozy, unde se aflau deja actualul emir Tamim al-Thani, pe atunci fiul emirului, și prim-ministrul de atunci, șeicul Hamad bin Jassim.
Fostul oficial UEFA a înțeles atunci că însuși președintele țării susține candidatura Qatarului. După ce votul a fost dat, Qatarul a cumpărat PSG, un club francez pe care Sarkozy îl simpatiza, iar țara din Orientul Mijlociu a cumpărat 50 de avioane Airbus, potrivit Financial Times.
Lionel Messi și președintele clubului de fotbal Paris Saint Germain, Nasser Al-Khelaifi, la prezentarea fotbalistului argentinian pe stadionul Parc des Princes, 11 august 2021.
În plus, televiziunea qatareză beIN a cumpărat imediat drepturile TV pentru Ligue 1 și a continuat să plătească sume uriașe pentru drepturile de televizare a fotbalului francez.
Președintele beIN, Nasser al-Khelaifi, este, de asemenea, președinte al clubului PSG.
Michel Platini a spus că întâlnirea nu i-a influențat votul, iar Nicolas Sarkozy a negat că l-ar fi influențat pe Platini să voteze pentru Qatar, deoarece nu ar fi avut puterea de a face acest lucru.
Mii de muncitori morți
FIFA a fost acuzată și pentru că a decis organizarea CM 2020 în Qatar deși știa că țara nu avea infrastructura necesară.
Peste 220 de miliarde de dolari, dar și milioane de muncitori din alte țări au făcut posibil ca în doar 12 ani să fie construite opt stadioane, un aeroport mai mare, un nou metrou, mai multe hoteluri și alte elemente cheie de infrastructură.
De atunci, Qatarul s-a confruntat cu critici intense din partea grupurilor pentru drepturile omului în legătură cu tratamentul aplicat muncitorilor străini.
O investigație publicată de The Guardian la începutul anului trecut arăta că cel puțin 6.500 de muncitori din Qatar au murit între 2011 și 2020.
O pisică este fotografiată în bucătăria unui cămin de muncitori străini din zona industrială Sanaya din Doha, 3 mai 2015. Muncitorii și grupurile de apărare a drepturilor omului au acuzat în repetate rânduri condițiile de trai.
Le Monde scrie, însă, că cifrele ar putea fi și mai mari, pentru că datele colectate de publicația engleză provin doar de la autoritățile din India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Pakistan, nefiind luate în calcul și decesele confirmate și de către alte țări, precum Filipine sau Kenia.
În majoritatea cazurilor nu au fost făcute autopsii, pentru că legea din Qatar prevede că nu sunt necesare în cazul deceselor din cauze naturale, așa cum au fost acestea catalogate.
De asemenea, organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch au acuzat autoritățile din Qatar de abuzuri și rele tratamente aplicate muncitorilor din aceste țări pentru: condiții precare de cazare, hrană insuficientă, suprasolicitare, condițiile dificile de lucru, întârzierea și reținerea salariilor, confiscarea documentelor prin sistemul kafala și deportările fără plată.
Grupurile pentru apărarea drepturilor omului au făcut apel la FIFA să îi despăgubească pe muncitorii migranți din Qatar pentru încălcarea drepturilor omului cu 440 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu premiul Cupei Mondiale, scrie Reuters.
Un muncitor mătură o scară în interiorul stadionului Al-Bayt din al-Khor, pe 12 noiembrie 2022, înaintea turneului de fotbal Qatar 2022.
De asemenea, asociațiile de fotbal din zece țări europene, printre care Anglia și Germania, au făcut presiuni asupra FIFA pentru a lua măsuri de îmbunătățire a drepturilor lucrătorilor migranți din Qatar.
FIFA a scris echipelor participante la Cupa Mondială, îndemnându-le să se concentreze asupra fotbalului din Qatar și să nu lase sportul să fie târât în bătălii ideologice sau politice.
Drepturile femeilor și ale persoanelor LGBT+
Homosexualitatea este ilegală în această țară musulmană, iar unii fotbaliști și-au exprimat îngrijorarea față de fanii care călătoresc pentru acest eveniment, în special față de lesbiene, homosexuali, bisexuali și transsexuali, despre care grupurile de apărare a drepturilor omului spun că sunt discriminați de legile din Qatar.
De asemenea, au existat îngrijorări și cu privire la discriminarea față de femeile occidentale care vor asista în tribune, iar mai multe organizații au ridicat problema discriminării față de femeile din Qatar.
Un raport din 2021 al Human Rights Watch arată că legile, reglementările și practicile din Qatar impun reguli discriminatorii de tutelă masculină, care le refuză femeilor dreptul de a lua decizii cheie cu privire la viața lor.
Doi jucători ai Germaniei prezintă banderola de căpitan - un simbol împotriva discriminării și pentru diversitate - pe care multe echipe o vor purta la Cupa Mondială din Qatar.
Femeile din Qatar trebuie să obțină permisiunea tutorilor lor de sex masculin pentru a se căsători, pentru a studia în străinătate, pentru a lucra în multe domenii guvernamentale, pentru a călători în străinătate până la anumite vârste și pentru a primi anumite îngrijiri de sănătate specifice.
Codul penal din Qatar incriminează toate formele de sex în afara căsătoriei, cu pedepse de până la șapte ani de închisoare. Dacă sunt musulmani, aceștia pot fi condamnați și la biciuire sau lapidare.
În plus, femeile au fost urmărite penal în mod disproporționat, deoarece sarcina servește drept dovadă a așa-zisei infracțiuni, iar raportarea violului poate fi considerată o mărturisire. Potrivit HRW, poliția adesea nu ține cont de femeile care raportează violurile, crezându-i în schimb pe bărbații care susțin că actul sexual a fost consimțit, iar orice indiciu că o femeie îl cunoștea pe bărbat a fost suficient pentru a o urmări în justiție pe femeie.
Nu în ultimul rând, autoritățile europene de reglementare în materie de protecție a datelor a avertizat cu privire la riscurile pe care le prezintă aplicațiile electronice ale Cupei Mondiale din Qatar pentru vizitatori.
Cel mai recent exemplu vine din Germania, unde comisarul pentru protecția datelor a declarat că datele colectate de două aplicații din Qatar pe care vizitatorii sunt rugați să le descarce „merg mult mai departe” decât indică notificările de confidențialitate ale aplicațiilor, scrie Politico.
Vânzarea alcoolului a fost interzisă
Cupa Mondială din Qatar este prima care se desfășoară într-o țară musulmană cu un control strict al alcoolului, iar evenimentul este sponsorizat de o marcă de bere, fiind adesea asociat cu fanii care consumă bere.
Ceea ce reprezenta doar o provocare pentru organizatori s-a transformat într-un potențial proces în instanță, după ce Qatarul a încălcat contractul semnat cu sponsorul Budweiser.
FIFA a confirmat vineri, cu 48 de ore înainte de startul competiției, că alcoolul va fi interzis pentru fanii Cupei Mondiale, într-o schimbare majoră și fără precedent.
Anterior, organizatorii au spus că vor permite fanilor cu bilet să cumpere doar patru beri cu alcool într-o singură comandă, începând cu trei ore înainte de startul meciului și timp de o oră după fluierul final, dar nu și în timpul meciului, prin urmare nu pe stadion.
Prețul unui pahar cu bere a fost stabilit la aproape 70 de lei.
O vedere aeriană a stadionului Lusail din capitala Qatarului, Doha, pe care va avea loc finala Cupei Mondiale din 2022, în data de 18 decembrie.
De asemenea, au fost amenajate zone pentru ca fanii care au băut prea mult să se dezmeticească. Organizatorii au spus că această măsură a fost luată pentru ca fanii să fie în siguranță și ca să se asigure că nu fac rău altora sau lor înșiși.
Dintre toți sponsorii Cupei Mondiale din Qatar, Budweiser este singurul care comercializează alcool. Producătorul de bere plătește aproximativ 75 de milioane de dolari pentru a se asocia cu Cupa Mondială la fiecare patru ani, potrivit The New York Times.
Chiar și înainte de interdicția totală de vineri, compania americană a fost informată cu opt zile înainte de debutul competiției că unul dintre cei mai înalți membri ai familiei regale din Qatar, dinastia Thani, a cerut ca barurile de bere să fie mutate în locuri mai puțin vizibile.
Producătorul de bere a declarat că nu a fost informat de modificările aduse și a anunțat că „colaborează cu FIFA pentru a reloca punctele de concesiune în locațiile indicate”.
Meciurile de la Cupa Mondială din Qatar 2022 se vor disputa pe opt stadioane din tot atâtea oraşe, cu o capacitate între 40.000 și 80.000 de locuri.
Primul meci al turneului se va disputa pe stadionul Al Bayt din Al Khor, iar finala pe stadionul Lusail din orașul cu același nume.
Argentina 1978
Sportul a fost întotdeauna văzut de politicieni ca o sursă de imagine pozitivă. Unul dintre cele mai bune exemple, și printre primele, îl reprezintă Jocurile Olimpice din 1936, organizate de Germania nazistă.
Jocurile Olimpice de la Berlin au fost nu doar un eveniment sportiv mondial, ci și un spectacol de propagandă nazistă.
Potrivit PBS, Hitler a fost neinteresat de găzduirea olimpiadei până când ministrul pentru propagandă, Joseph Goebbels, l-a convins că evenimentul ar putea promova cauza nazistă și ar putea pune în valoare „rasa superioară” germană.
Adolf Hitler la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Garmisch-Partenkirchen din 1936.
În cazul fotbalului, până la Cupa Mondială din Qatar, cea mai controversată ediție a fost cea găzduită de Argentina în 1978.
Acest turneu este considerat controversat din cauza loviturii de stat care a avut loc cu doi ani înainte de turneu, în 1976, orchestrată de generalul Jorge Rafael Videla, însă FIFA nu a schimbat locul, potrivit publicației goal.com.
Dictatura a fost responsabilă pentru uciderea a mii de oameni și mai multe țări s-au gândit să boicoteze Cupa Mondială, însă, în cele din urmă, au participat toate țările calificate.
În cele din urmă, țara gazdă a ajuns să ridice trofeul pe un stadion construit la doar câteva străzi distanță de Școala de Mecanică a Marinei, care a servit drept centru de tortură.
Grupurile pentru drepturile omului estimează că 30.000 de argentinieni au dispărut în perioada 1976-1983.