Judecătorii bucureșteni au micșorat suma stabilită de prima instanță, Tribunalul București, care stabilise ca șefa celei mai importante instanțe judecătorești din țară să primească daune de 500.000 de lei.
Europa Liberă a obținut motivarea sentinței celei de-a doua instanțe, Curtea de Apel București (CAB). Printre altele, magistrații acestei instanței susțin că procurorii care au anchetat-o pe Corina Corbu ar fi trebuit să grăbească anchetă, având în vedere calitatea acesteia de judecător.
Acuzațiile aduse unui magistrat „trebuie tratate cu cea mai mare responsabilitate și seriozitate”, mai motivează CAB.
Anchetele penale și procesele care durează și câțiva ani sunt una dintre marile probleme ale sistemului judiciar din România, mai multe procese împotriva Statului Român fiind intentate la CEDO din acest motiv.
În cazul judecătoarei Corbu, reprezentantul Statului Român în proces a fost Ministerul de Finanțe. Angajații instituției au formulat apel după prima sentință și au cerut Curții de Apel să respingă solicitarea judecătoarei, invocând că ministerul „nu răspunde pentru obligațiile asumate de alte organe participante la circuitul civil în nume propriu”.
Ministerul de Finanțe a mai arătat că, în cazul Corinei Corbu, nu a fost vorba de o eroare judiciară și s-a plâns că suma de 500.000 de lei stabilită de prima instanță este mult prea mare, invocând practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Corina Corbu a răspuns Statului printr-o întâmpinare în care a menționat că, potrivit jurisprundenței ÎCCJ - pe care o conduce - statul român este „garant al funcționării autorității judecătorești”, se precizează în motivare.
Mulțumită cu suma stabilită de tribunal
Judecătoarea Corbu a mai scris în întâmpinare că „despăgubirea stabilită de prima instanță a fost echitabilă și justificată prin probele administrate”, acesta fiind și motivul pentru care nu a formulat apel. Ea a mai invocat durata excesivă a procedurilor penale în dosarul său.
Curtea de Apel i-a dat dreptate șefei instanței supreme în ceea ce privește durata urmăririi penale, care a fost de 2 ani și 5 luni.
„În cauză, deși fapta ilicită reținută atât de tribunal, ca primă instanță de fond, cât și de Curte, ca instanță de apel, respectiv durata excesivă a urmăririi penale, ar putea părea la prima vedere de o gravitate moderată, prejudiciul moral cauzat intimatei-reclamante este unul semnificativ”, a motivat Curtea de Apel București.
Motivarea deciziei CAB prin care Alina Corbu a primit 200.000 de lei daune morale
Instanța a mai arătat că, pentru un judecător, reputația morală și profesională reprezintă, alături de buna pregătire profesională, „cea mai importantă cerință a activității sale.”
„De aceea, orice acuzație gravă, fie ea penală ori chiar disciplinară, împotriva unui judecător sau a altui magistrat trebuie tratată cu cea mai mare responsabilitate și seriozitate, implicând o diligență sporită din partea organelor judiciare, în sensul unei durate cât mai apropiate de dezideratul optimului și previzibilului”, au mai susținut magistrații de la Curtea de Apel București.
Trebuia cercetată mai rapid
Starea de confuzie și incertitudine din timpul urmăririi penale a fost invocată de magistrați pentru plata despăgubirilor către Corbu. Curtea de Apel București consideră, conform motivării invocate, că procurorii care au anchetat-o pe actuala șefă a ÎCCJ ar fi trebuit să grăbească ancheta.
„Faptul că intimata-reclamantă este și judecător în cadrul instanței supreme, iar acuzațiile penale îndreptate împotriva unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție este de natură a atrage atenția întregii comunități juridice și a întregii societăți, este de natură să accentueze acest imperativ, ca și prejudiciul cauzat prin nerespectarea lui”, se mai arată în motivare.
Judecată de colegii de la ÎCCJ
Decizia Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs la instanța supremă, unde președinte este Alina Corina Corbu.
Dosarul cu numărul 42359/3/2018 nu apare pe portalul instanțelor de judecată, nici pe site-ul instanței supreme, fiind secretizat încă de la debutul judecății.
Europa Liberă a arătat anterior că Alina Corina Corbu a dat în judecată Statul român și a cerut daune de 5 milioane de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul în care a fost judecată și achitată. Prima instanță a stabilit apoi ca judecătoarea să primească daune de 500.000 de lei.
În cererea sa de chemare în judecată, Corina Corbu arata că „la data de 7 octombrie 2011, în presa scrisă din România au apărut brusc un număr semnificativ de articole în care s-a vehiculat informaţia referitoare la cercetarea penală a reclamantei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar de corupţie deschis pe numele a doi judecători ai Instanţei Supreme”.
Șocul emoțional
În continuare, în același document se arată că, din cauza apariției în presă a informației că judecătoarea Corbu este cercetată de DNA, aceasta „a suferit un veritabil șoc emoţional”, care a avut consecințe „ireparabile asupra vieţii sale de familie/profesionale”.
„Pe de altă parte, asupra reclamantei a fost aruncată eticheta de 'judecător corupt', rămânând, în opinia unor ziarişti, un judecător contestabil şi după pronunţarea deciziei definitive de achitare, continuând să fie publicate în presă articole prin care prezumţia de nevinovăţie a acesteia a fost încălcată.
Alina Corbu s-a mai plâns și de durata urmăririi penale în cazul său, care a durat 2 ani şi 5 luni.
După ce a fost trimisă în judecată, Corbu a fost suspendată, potrivit legii, din funcția de judecător de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Aceasta a reclamat inclusiv comunicatul DNA care anunța punerea ei sub acuzare, dar și un comunicat al CSM care anunța suspendarea ei din funcție.
Procesul penal al judecătoarei Alina Corbu a durat 3 ani și 10 luni, timp în care aceasta s-a plâns că a fost supusă unor „puternici traume emoţionale” și că a fost „umilită.”
Abuzurile împotriva particularilor
În viziunea președintei ÎCCJ, statul român era obligat: „să îşi organizeze instituţiile sale cu atribuţii în sistemul judiciar de aşa manieră încât să nu fie permis niciun fel de abuz împotriva particularilor”, dar și să se asigure că „nu au loc scurgeri de informaţii către presă”.
Alina Corbu a fost trimisă în judecată în iulie 2014 alături de alți trei judecători, doi avocați, un șofer și un om de afaceri, sub acuzația de complicitate la favorizarea făptuitorului.
Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori, informație aflată de la Anton Pandrea, magistrat trimis în judecată în același dosar.
Tot atunci, potrivit legii, Corbu a fost suspendată din funcția de judecător printr-o decizie a CSM.
Un an mai târziu, fiind suspendată din magistratură, Corbu se angaja la Mușat&Asociații Tax, firmă care ține de casa de avocatură Mușat și Asociații.
Potrivit declarației de avere din 2016, a fost plătită cu 114.000 de lei pe an pentru consultanță fiscală.
În prezent, Corbu ocupă funcția de președinte al ÎCCJ fiind la al doilea mandat de 3 ani.