Curtea Supremă a suspendat judecarea în apel a dosarului Alinei Bica până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), căreia instanța supremă i-a trimis mai multe sesizări, începând cu luna aprilie 2019, în care îi cere să se pronunțe privind aplicarea deciziei Curții Constituționale a României, de rejudecare a unor dosare de corupție pe motiv că instanțele de trei judecători care le-au judecat nu au fost specializate în cazuri de corupție.
"În majoritate, dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea cauzelor preliminare conexate înregistrate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene sub nr. C-811/19 si C-840/19. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 22 iunie 2020”, se spune în minuta Curții Supreme.
Până la pronunțarea CJUE sunt suspendate toate dosarele de corupție judecate de completele de trei judecători în care sunt judecați: Elena Udrea, Victor Ponta, Darius Vâlcov, Constantin Niță, Traian Berbeceanu.
Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica a fost achitată, în iunie 2018, în dosarul privind restituirea frauduloasă a unor despăgubiri către un om de afaceri de ANRP, Bica fiind acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu din perioada în care era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru în comisia de stabilire a despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale de Restituire a Proprietăților.
Înainte de pronunțarea sentinței, Bica a plecat din România în Costa Rica.
În același dosar a fost condamnat la 3 ani, o lună şi 10 zile cu executare pentru trafic de influenţă Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, prietenă a Alinei Bica, cea care i s-a alăturat ulterior în Costa Rica, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, a fost achitat. Instanța de fond l-a condamnat pe Cocoș senior și la plata a 19 milioane de euro. Crinuţa Dumitrean, prietenă cu Bica și Udrea, la data săvârșirii faptelor, membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a fost și ea condamnată la 7 ani şi 6 luni de închisoare, iar Sergiu Diacomatu, membru în aceeaşi comisie, la aceeași pedeapsă. Omul de afaceri Gheorghe Stelian a primit 6 ani de detenţie. În dosarul ANRP, Alina Bica a fost acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, pentru faptele săvârșite în calitatea ei de la acea vreme, de secretar de stat în Ministerul Justiției și reprezentant al acestuia în comisia de stabilire a despăgubirilor din cadrul ANRP.
Întregul caz se centrează pe fapte din martie 2011, când comisia centrală din ANRP a dezbătut retrocedarea a peste 13 hectare de teren din zona Plumbuita în favoarea omului de afaceri Stelian Gheorghe.
În rechizitoriul întocmit procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
„La data de 15 martie 2011, inculpații Dumitrean Nicoleta Crinuţa, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin, Baciu Remus Virgil, Bica Alina Mihaela, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George și Alexandru Lăcrămioara, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu cu încălcarea art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţiu Emil, din cadrul S.C. BUSINESS EVALUATOR S.R.L., prin care, valoarea unui teren în suprafaţă de 130 535mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian și alte persoane”, spuneau procurorii DNA în decembrie 2014, la momentul trimiterii dosarului la instanță.
Membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, puteau constata că expertul a folosit, în cadrul metodei comparaţiei vânzărilor, variabile (terenuri) care nu erau asemănătoare cu terenul supus evaluării, din punct de vedere al suprafeţei, locului amplasării şi datei evaluării, spun anchetatorii.
Aprobarea raportului de evaluare întocmit de expertul Nuţiu Emil, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, care prevăd că, în baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
Membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au realizat faptul că valoarea terenului era supraevaluată, aspect care reiese şi din faptul că, în şedinţa din 24.02.2011, când dosarul nr. 22714/FFCC mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului.
Suma de 377.282.300 lei, plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren agricol prin conversiune în titluri de proprietate, este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei.
Mai mult, conform estimărilor parţiale întocmite de Guvern, au fost înregistrate mai mult de două milioane de cereri formulate în temeiul legilor de reparaţie, valoarea estimată pentru finanţarea despăgubirilor vizate de aceste legi, ridicându-se la 21 miliarde euro, ceea ce a determinat condamnări ale Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi chiar pronunţarea hotărârii pilot Maria Atanasiu vs. România, în anul 2012, din cauza unor accentuate întârzieri în soluționarea cererilor de despăgubire.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata sumei de 263.327.559 lei, echivalentul sumei de 61.714.021,4 euro.
În vederea recuperării prejudiciului, raportat la infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma autoratului, respectiv a complicității, reținute în sarcina inculpaților menționați anterior, ce au condus la un prejudiciu în sumă de 263.327.559 lei, echivalentul a 61.714.021,6 euro, s-a dispus sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile şi sume de bani aparținând lui Dumitrean, Diacomatu, Bica, Gheorghe Stelian și alții.
În această cauză s-a disjuns cauza față de Attila-Gabor Marko, fugit în Ungaria, motiv pentru care acesta nu a putut fi cercetat cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale.