Cristina Tarcea apare în public cu declarații când lucrurile sunt grave, tot mai des în ultima perioadă. Iar săptămâna trecută i-a oferit motive din plin: Liviu Dragnea și Dan Șova au pornit un asalt asupra completurilor de trei judecători, cele care i-au condamnat la închisoare, concretizat prin sesizarea Curții Constituționale de către Florin Iordache, lăsat de Dragnea pe post de înlocuitor la șefia Camerei Deputaților.
"Doresc să vă spun cu certitudine şi fără nicio umbră de rezervă că ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Şi spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare, în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei (excepție ridicată de Liviu Dragnea n.r.). Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie. Deci, nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe şi să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie, la Curtea Constituţională", a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV.
Îți mai recomandăm Florin Iordache preia ștafeta de la Dragnea și sesizează CCR. Miza: dosarul în care a fost condamnat la închisoarePreședinta Înaltei Curți, care a avertizat încă de acum câteva luni, că după completurile de cinci judecători urmează ”asaltul” asupra celor de trei, nu este deci surprinsă de ceea ce se întâmplă. Ba chiar se arată mirată că nu au acționat mai repede: ”Le-a mai trebuit un pic de timp ca să realizeze că, de fapt, completurile de trei sunt legale constituit, dar au probleme anumite completuri”, cele care judecă faptele de corupție și care, spun Dragnea, Șova și Iordache, ar trebui să fie unele ”specializate”.
Cel care a dat însă direcția de atac, deși nu a înțeles din primul moment cum stă exact treaba cu aceste completuri de trei, este însuși ministrul Tudorel Toader, care i-a îndemnat pe tpți cei care se simt ”vătămați”să se adreseze Avocatului Poporului sau instanței pentru a putea fi sesizată Curtea Constituțională. Toader făcea o ”analogie” cu situația completurilor de cinci judecători și spunea că în cazul celor de trei lipsește doar ”o decizie a Curții Constituționale ca să o putem pune în operă”.
Îți mai recomandăm Atac la completurile de trei judecători. Ministrul Toader vede ”analogii” care nu existăDacă va fi pusă în ”operă”, adică dacă CCR va declara că ar fi trebuit să existe complete specializate în faptele de corupție, atunci consecințele vor fi nu doar în folosul lui Dragnea și Șova, ci în folosul tuturor acelora care ”au fost judecaţi de un complet de trei judecători pentru infracțiuni de corupție”, atrage Cristina Tarcea atenția.
Socoteala nu a făcut-o încă nimeni, dar cu siguranță lista ar fi lungă, pentru că este vorba de o perioadă de aproape 16 ani ( 2003-2016). Problema este însă ceva mai complicată pentru că ar fi vorba de retroactivitate. Or, Curtea Constituțională a spus în decizia referitoare la completurile de cinci judecători că acționează doar în cazurile în curs (”pendinte”). De aceea, este nevoie de acea Ordonanță de urgență pe care o cere insistent coaliția PSD-ALDE, dar pe care Tudorel Toader încă ezită s-o dea.
Îți mai recomandăm Toader a trimis la CSM și la Guvern două OUG privind Codurile Penale și completurile de 5Motive are și încă destule: o astfel de ordonanță ar fi neconstituțională, așa cum au avertizat magistrații și constituționaliștii și cum a făcut și președinta Înaltei Curți luni seară.
”Am trimis un punct de vedere Ministerului de Justiție chiar astăzi (luni n.r.), în care l-am încunoștințat că, din punctul nostru de vedere, o asemenea OUG este neconstituțională (…) Și de ce? Întotdeauna prin decizia care constată un conflict de constituționalitate, de regulă CCR spune ce sarcină are partea implicată în conflict sau o parte care nu face parte din conflict. CCR nu a spus că guvernul trebuie să adopte un act normativ prin care trebuie să reglementeze situația dosarelor soluționate în anul 2014-2018. Dar mi se pare foarte ciudat, am mai repetat și o să mai repet că o mare de avocați competenți, o mare de judecători competenți nu au constatat, nu au citit legea din 2014 până în 2018 și s-a produs acum un declic în care am constatat că toate completurile de la Înalta Curte sunt compuse nelegal", a declarat Cristina Tarcea.
Îți mai recomandăm Tandemul Dragnea-Șova dă atacul la Înalta Curte ca să scape de condamnări. Strategia în doi pași”Declicul” de care vorbește șefa ÎCCJ nu este însă întâmplător: în ultimii doi ani au ajuns la judecata Înaltei Curți dosarele unor înalți demnitari, cum este Liviu Dragnea, care au primit condamări la închisoare cu executare. Și cum cu toate contestările la CCR, schimbările de completuri de judecată, Ordonanțe și modificări de coduri penale, procesele, deși au un pas înainte, doi înapoi, tot se apropie de final. Dragnea, de exemplu, are termen pe 15 aprilie. Așa încât dacă nu se găsește rapid o soluție pentru o altă tergiversare, decizia finală se apropie, indiferent care va fi aceea- achitare sau condamnare.