Ce prevede programul de 600 de miliarde de dolari al G7, de care beneficiază și România. Măsuri contra Rusiei și Chinei

Programul G7 urmărește să strângă 600 de miliarde de dolari care să fie investiți în dezvoltarea infrastructurii în țările cu venituri mici și mijlocii, potrivit anunțului făcut de Casa Albă. Grupul G7 a lansat, duminică, Parteneriatul pentru infrastructură și investiții la nivel mondial (Partnership for Global Infrastructure and Investment - PGII).

El este menit să contracareze programul chinezesc „Belt and Road Initiative” (BRI), care a fost implementat de mai multe țări în curs de dezvoltare.

Președintele SUA a declarat că planul va aduce beneficii pentru toată lumea și că „nu este vorba de ajutor sau de caritate”.

PGII este „o investiție care va aduce beneficii pentru toată lumea, inclusiv pentru poporul american și pentru cetățenii tuturor națiunilor noastre. Va stimula toate economiile noastre și este o șansă pentru noi de a împărtăși viziunea noastră pozitivă pentru viitor și de a permite comunităților din întreaga lume să vadă cu ochii lor beneficiile concrete ale parteneriatului cu democrațiile”, a pus Joe Biden, potrivit comunicatului publicat de Casa Albă.

G7 are în componență Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite.

Premierul Johnson: Prețul pe care l-am plăti dacă Putin ar câștiga ar fi mai mare

Țările din programul Chinei, îngropate în datorii

Spre deosebire de programul de stat al Chinei, cunoscut sub numele de „Inițiativa Centura și Drumul”, cel propus de G7 ar urma să asigure finanțarea în mare parte de la investitori privați.

Statele Unite au promis că vor strânge 200 de miliarde de dolari din suma totală prin granturi, fonduri federale și investiții private, în timp ce UE a anunțat alte 300 de miliarde de euro. Diferența ar urma să vină de la celelalte țări membre G7.

Joe Biden: SUA vor aloca 200 de miliarde de dolari pentru infrastructură la nivel global

Oficialii occidentali au susținut că inițiativa Chinei folosește tactici de forță care prind țările în capcana datoriilor și angajează investiții care avantajează China mai mult decât țările participante la program.

Printre țările care au semnat acorduri BRI pe termen lung se numără Afganistan, Iran și Ungaria, transmite RFE/RL.

De asemenea, liderii occidentali au afirmat că țările care au încheiat parteneriate cu China ajung să regrete acest lucru și să concluzioneze că Beijingul este mai interesat să stabilească puncte de sprijin economic și geostrategic decât să le ajute să se dezvolte.

România, pe lista beneficiarilor programului G7

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că G7 oferă „infrastructură durabilă și de calitate” și că va „asculta cu atenție țările beneficiare”.

Printre primele inițiative se numără o investiție de 2 miliarde de dolari într-o fermă solară în Angola, o investiție de 320 de milioane de dolari pentru construcția de spitale în Coasta de Fildeș și o investiție de 40 de milioane de dolari pentru promovarea comerțului regional cu energie în Asia de Sud-Est, a mai transmis Casa Albă.

România a fost menționată de Joe Biden ca fiind pe lista investițiilor cu construirea de microcentrale nucleare.

„În România, compania americană NuScale Power va construi o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni, prima de acest fel. Aceasta va contribui la introducerea energiei nucleare cu emisii zero în Europa, mai rapid, mai ieftin și mai eficient”, a spus Joe Biden.

Președintele american a adăugat că Guvernul SUA „contribuie la dezvoltarea acestei tehnologii americane revoluționare, care va consolida securitatea energetică a Europei și va crea mii de locuri de muncă în România și în Statele Unite”.

Noi sancțiuni G7 împotriva industriei de apărare a Rusiei

Luni, SUA au anunțat noi sancțiuni ale G7 care vizează industria de apărare a Rusiei.

„Liderii G7 vor alinia și extinde sancțiunile specifice pentru a restricționa și mai mult accesul Rusiei” la tehnologia occidentală care poate sprijini industria de armament rusă, a precizat Casa Albă, citată de AFP.

De asemenea, Statele Unite vor viza „în mod agresiv lanțurile de aprovizionare rusești în domeniul apărării și vor limita capacitatea Rusiei de a înlocui echipamentele militare pe care le-a pierdut deja în timpul războiului”.

Plafonarea prețurilor la exporturile de petrol

În plus, liderii G7, reuniți la summit-ul din Alpii bavarezi, au ajuns la un acord privind impunerea unui „plafon de preț” pentru petrolul rusesc, în încercarea de a limita capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul din Ucraina, scrie Financial Times.

Biden și ceilalți lideri speră că un eventual plafon va limita beneficiile creșterii prețurilor la țiței pentru mașina de război a Kremlinului, amortizând în același timp impactul creșterii prețurilor la energie asupra economiilor occidentale.

Propunerea a fost puternic promovată de SUA, iar Mario Draghi, prim-ministrul Italiei, le-a spus colegilor din G7 că plafoanele prețurilor la energie sunt necesare deoarece „trebuie să reducem suma de bani care merge către Rusia și să scăpăm de una dintre principalele cauze ale inflației”.

O altă decizie adoptată luni a fost ca banii colectați din taxele comerciale mai mari impuse exporturilor rusești ar trebui să fie direcționați ca ajutor pentru Ucraina.

Liderii G7 „vor încerca să obțină autoritatea de a folosi veniturile colectate prin orice noi taxe vamale asupra bunurilor rusești pentru a ajuta Ucraina și pentru a se asigura că Rusia plătește pentru costul războiului său”, se arată în comunicatul Casei Albe de luni.

Aurul Rusiei, pe lista sancțiunilor

Totodată, liderii celor mai industrializate șapte democrații ar urma să anunțe oficial o interdicție asupra noilor importuri de aur rusesc, ca măsură de consolidare a sancțiunilor deja impuse cele patru luni de război, transmite RFE/RL.

Rușii bogați au cumpărat recent lingouri de aur pentru a atenua impactul sancțiunilor. „Măsurile (...) îi vor lovi direct pe oligarhii ruși și vor lovi în inima mașinăriei de război a președintelui rus Vladimir Putin”, a declarat premierul britanic Boris Johnson.

Marea Britanie a declarat că exporturile de aur rusesc au totalizat peste 15 miliarde de dolari anul trecut.

De asemenea, Joe Biden a declarat pe Twitter că interdicția aurului reprezintă alte „costuri fără precedent asupra lui Putin pentru a-i refuza veniturile de care are nevoie pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei”.

Președintele american a numit aurul ca fiind un „export major care aduce zeci de miliarde de dolari Rusiei”.

Interdicția va intra în vigoare rapid și se va aplica aurului nou extras sau rafinat.

Anterior, Olaf Scholz a declarat pentru postul de televiziune ZDF că discuțiile privind interzicerea importurilor de aur rusesc trebuie să fie purtate și cu partenerii din Uniunea Europeană.

Grâul ucrainean și ajutorul cerut de Zelenski

Nu în ultimul rând, premierul britanic Boris Johnson va profita de sesiunea de luni a summitului G7 pentru a cere măsuri urgente cu privire la exportul de cereale ucrainene.

Zeci de tone sunt estimate a fi blocate în porturile de la Marea Neagră din cauza blocadei maritime impuse de Rusia.

Astfel, Boris Johnson va solicita o soluție internațională la criză, inclusiv găsirea unor rute terestre pentru ca livrările de cereale să învingă blocada rusă, transmite The Guardian.

Invitat să discute luni cu liderii G7, președintele ucrainean a făcut apel la intensificarea sprijinului occidental, în contextul în care Kievul a fost atacat duminică dimineață, pentru prima oară în ultimele trei săptămâni.

Un oficial european a declarat pentru Reuters că Volodimir Zelenski a cerut sisteme de apărare antiaeriană, ajutor pentru exportul de cereale și garanții de securitate.

El a cerut, de asemenea, ajutor pentru reconstrucție și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.

De altfel, în discursul său zilnic de duminică, el a reînnoit apelurile pentru ca mai multe arme și sisteme de apărare antiaeriană să fie livrate Ucrainei, dar și pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei de către națiunile G7.

„Avem nevoie de o apărare aeriană puternică și modernă, pe deplin eficientă. Care poate asigura o protecție completă împotriva acestor rachete. Discutăm despre acest lucru în fiecare zi cu partenerii noștri. Există deja unele acorduri. Iar partenerii trebuie să se miște mai repede dacă sunt cu adevărat parteneri, nu observatori”, a declarat Zelenski aseară.

„Întârzierile în transferul de arme către statul nostru, orice restricții sunt de fapt o invitație pentru Rusia de a lovi din nou și din nou”, a completat liderul ucrainean.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că țările G7 ar trebui să răspundă la ultimele lovituri cu rachete prin impunerea de noi sancțiuni Rusiei și prin furnizarea de mai multe arme grele Ucrainei.