Programele necunoscute de creditare ale statului pentru familii și studenți. Ministru: Noi cât am putut, am făcut

2022. 138 de familii și 475 de studenți au luat credite

138 de familii au luat anul trecut bani cu împrumut prin programul de creditare FamilyStart. Și-au putut plăti cu aceste credite nunți, botezuri, chirii sau avans pentru case. De maximum 75 de mii de lei.

Au fost și studenți care au aflat că există StudentInvest - creditul de maximum 50.000 de lei pentru taxe școlare și de studii, asigurarea chiriei sau cumpărarea unui laptop. Informația, însă, nu a ajuns decât la 475 de tineri.

Dobânzile acestor programe guvernamentale sunt suportate în integralitate de la bugetul de stat, prin Ministerul Familiei.

Pentru FamilyStart, ministerul a plătit până acum dobânzi de 36.950,9 lei, iar pentru StudentInvest a plătit de 56.736,97 lei, conform datelor obținute de Europa Liberă.

Numărul maxim de beneficiari posibili ai StudentInvest era anul trecut de 6.300 de persoane, iar la FamilyStart a fost stabilită acordarea a maximum 4.200 de credite. Ambele programe - cu rată de succes 3, respectiv 7 la sută, sunt descrise pe site-ul Ministerului Familiei ca fiind „extrem de solicitate”.

„Există interes. În momentul în care aceste proiecte erau pe circuitul de avizare la Parlament, am primit foarte multe telefoane”, spune ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero.

Ea admite totuși că ar fi fost de dorit o campanie „mai puternică de informare. Nu am avut această posibilitate - să fi plătit ceva reclame pe media”, dar „nu ne permite legea mai mult pe partea de campanie, de publicitate”, adaugă ministrul.

„Noi cât am putut, am făcut. Pe site, pe rețelele noastre de socializare, am dat la ligile studențești”, spune ea.

2023. Programe modificate: Sume mai mari, mai mulți beneficiari

Pentru 2023, programele arată un pic diferit. Au fost extinse condițiile de creditare.

Ca și până acum, este exclus ca o persoană să beneficieze de ambele programe, iar principalele modificări sunt legate de creșterea sumei de creditare, creșterea numărului de beneficiari și introducerea unor noi cheltuieli eligibile.

FamilyStart:

• valoarea creditului garantat de stat crește de la 75.000 la 150.000 de lei;
• cel puțin unul dintre beneficiari mai trebuie să se încadreze în criteriul de vârstă eligibil de 18 - 45 de ani neîmpliniți;
• plafonul de venituri al celor doi soți sau viitori soți a scăzut de la 7.500 la 6.000 de lei;
• familiile/viitoarele familii pot să cumpere de acum și mașini noi sau la mâna a doua, dar nu mai vechi de cinci ani, sau autoturisme adaptate persoanelor cu dizabilități;
• creditele vor putea acoperi și achiziția și instalarea de panouri fotovoltaice sau solare;
• vor putea fi cumpărate aparate electrocasnice și electronice, dacă sunt mai ieftine de 10.000 de lei fiecare;
• apare pragul de 7.500 de lei pentru familiile monoparentale;

StudentInvest:

• valoarea maximă a creditului garantat de stat se modifică de la 50.000 de lei la 75.000 de lei;
• vârsta persoanei care vrea să ia creditul crește de la 31 de ani neîmpliniți la 40 de ani;
• și studenții își vor putea cumpăra mașini noi sau second hand, dar nu mai vechi de cinci ani, sau, de asemenea, autoturisme adaptate persoanelor cu dizabilități;
• studenții, masteranzii și doctoranzii pot folosi banii pentru achitarea unor tratamente medicale;
• de asemenea, dacă sunt părinți, vor putea cumpăra instrumente muzicale, aparatură audio-video sau alte obiecte necesare pentru dezvoltarea abilităților vocaționale ale copiilor;

Incertitudinea din 2023

Programul a debutat în 2022 și continuă și în acest an, însă ministrul Familiei nu știe când va începe acordarea creditelor. Asta deoarece modificările din vară trebuie să se regăsească și în normele de aplicare.

Natalia Intotero spune că un motiv îl reprezintă întârzierile venite care urmare a dezbaterilor prelungite pe circuitul de avizare al proiectelor, în această vară, din Parlament.

Natalia Intotero este ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse din luna iulie a acestui an, după demisia Gabrielei Firea în scandalul „azilelor groazei”.

Însă, deși proiectele pentru anul în curs au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis pe 14 iulie, birocrația în ceea ce privește legislația secundară a mai pus si ea frâne, mai susține ministrul.

„În momentul de față e dat drumul documentelor pe legislația secundară la Ministerul de Finanțe și acum așteptăm, pentru că domnul ministru (Marcel Boloș, n.red.) este plecat la Bruxelles și a delegat parte din atribuții”, spune Natalia Intotero.

„Eu mi-aș fi dorit să ne încadrăm pentru data de 5 septembrie, dar e cam greu”, completează ministrul, recunoscând întârzierea mai ales în condițiile în care stă să înceapă un nou an școlar și universitar.

Garanții de 33 de milioane de lei

Ambele programe au un plafon de 250 de milioane de lei fiecare, iar creditul este garantat în proporție de 80% de către stat, prin Fondul Român de Contragarantare. Garanțiile plătite de stat pentru aceste credite au fost de 33 de milioane de lei.

Dobânda suportată de stat pentru aceste credite este compusă din indicele IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, un comision de analiză bancar de 0,2% la acordare și un comision anual de gestiune a garanției de 0,4%.

Întrebată cum i se pare marja de 4%, ministrul Familiei spune că „a fost făcută în funcție de oferta băncilor”. „Eu nu am participat la acele discuții, la vremea respectivă nu eram ministru.”

„A fost făcută această selecție și pe baza discuțiilor cu specialiștii de la Direcția de Finanțe. Sunt convinsă că au ales cea mai bună variantă, atât pentru persoanele care o să depună proiectele și să beneficieze de aceste credite, cât și pentru instituție în egală măsură”, a adăugat Natalia Intotero.

Profesorul de economie Adrian Mitroi spune că marja de 4% „se înscrie în piață”, iar de aceeași părere este și economistul Dragoș Cabat: „Este o marjă normală, nu este prea mare, dar nici mai mică n-ar putea să fie.”

„În toate proiectele, mai ales cu susținere și fonduri de la stat, nu se acordă prin cele mai profesioniste metode. Dacă dă statul banii, nu mai face nimeni o analiză, e mai mult o parte tehnică”, completează Dragoș Cabat.