Cu macheta lor de blocuri turn cu plăci prefabricate, expusă în prezent într-o galerie din Bulgaria, două tinere artiste invită publicul bulgar „să vină acasă” și să reflecteze asupra trecutului socialist și viitorului democratic al țării lor. Denumită „Povești slave”, expoziția realizată de Anna Ivanova și Kalina Ivanova - care nu sunt rude, deși au același nume de familie - a fost prezentată la Centrul regional de artă contemporană Toplotsentrala din Sofia.
Cârnați, coniac și pâine neagră așezate pe măsuța de cafea. În bucătărie, sunt felii de murături și brânză. O cutie rotundă este umplută cu materiale de cusut în loc de biscuiți, iar un pachet de țigări din ciocolată servește drept suport pentru creioane pe biroul copiilor.
Papucii de casă sunt îngrămădiți pe hol, televizorul este oprit, iar paharele de cristal sunt ascunse cu grijă în măsuță, așteptând o ocazie specială.
Mulți oameni din Bulgaria și-ar recunoaște probabil propriile case în această descriere, ceea ce reprezintă scopul artiștilor din spatele proiectului „Povești slave”.
Numele face aluzie la paginile populare de pe rețelele de socializare care ironizează modul de viață slav. Cu toate acestea, în acest caz, intenția este de a oferi o viziune romanțată și de a ridica întrebări despre identitatea bulgară.
Anna și Kalina realizează machete ale blocurilor turn prefabricate din epoca comunistă și ale apartamentelor din interiorul lor, recreând până și cele mai mici detalii ale vieții bulgare de zi cu zi.
În timpul comunismului, blocurile turn prefabricate erau considerate apogeul progresului arhitectural și tehnologic. Apartamentele aproape identice, cu două și trei camere, includeau facilități precum încălzire centrală, băi private și lifturi. Astfel de clădiri au fost produse în masă în întreaga Uniune Sovietică și în blocul estic.
Deși există semne evidente de socialism în jurul casei în miniatură, multe dintre obiecte documentează schimbarea și introducerea culturii occidentale în Bulgaria. Cele două artiste își propun să încurajeze oamenii să se gândească la modul în care trecutul recent le-a afectat viața de astăzi.
„Te vei recunoaște, chiar dacă ești din Serbia sau România”
Anna și Kalina, ambele crescute în Bulgaria, s-au cunoscut și s-au împrietenit în timp ce frecventau colegiul din micul oraș englezesc Falmouth. Aveau în comun fascinația pentru moștenirea socialismului și dorul de țara lor natală.
În plimbările lor printre cartierele strict uniforme din Falmouth, cele două prietene au realizat absența blocurilor-turn bulgărești, care aveau adesea rufe colorate fluturând pe terase și urmele activităților zilnice care animau spațiul.
„Mi-a fost dor să văd cum vreun elev de clasa a șaptea cu graffiti își exprima dragostea pentru vreo Maria pe fațada blocului ei”, povestește Kalina pentru RFE/RL. „Nu credeam că o să-mi lipsească așa ceva, dar în Anglia mi-am dat seama cât de mult a însemnat pentru mine”.
„Am constatat o mare diferență în ceea ce simțeam față de Bulgaria după ce am plecat”, adaugă Anna.
Acest lucru le-a determinat pe cele două tinere să se întrebe de ce bulgarii au o atitudine negativă față de propria lor cultură și ce înseamnă acest lucru. După cum o descriu ele, de unde vine „această dorință de a merge într-un loc mai bun, de a căuta ceea ce nu este Bulgaria?”
Ele cred că răspunsurile își au rădăcinile în trecutul recent, în special în viețile persoanelor născute după schimbările democratice care au avut loc în anii 1990 și 2000.
„Am fost crescute de părinți care au trăit în socialism”, spune Anna. Kalina adaugă că mulți dintre ei nu au răspuns niciodată la cele mai importante întrebări legate de traumele și memoria colective.
„De aceea, prin proiectul «Povești slave», vrem să le spunem oamenilor: «Hai să vorbim despre tranziție». Ce se întâmplă acolo? Suntem încă în ea?”, spune Kalina.
„Vrem să oferim o viziune mai concretă la care o persoană să se poată uita și să spună: «Da, așa am crescut eu. Cunosc acest bloc turn și cunosc acest apartament. Asta-i Bulgaria mea»”, spune Anna.
Blocul turn 1989
La Universitatea din Falmouth, Anna și Kalina au studiat amândouă desenul și ilustrația, așa că a fost firesc pentru ele să se gândească la aceste idei din punct de vedere artistic.
Ambele au lucrat la teze legate de trecutul recent și de aspectul arhitectural al Europei de Est. De asemenea, au căutat să încorporeze propriile amintiri ca și „copii ai tranziției” de la socialism la capitalism și, în cele din urmă, au decis să realizeze o machetă a unui bloc turn ca proiect universitar.
Anna și Kalina au creat o replică detaliată a unui bloc tipic din plăci prefabricate și i-au dat viață cu personaje fictive. În fiecare dintre cele 10 apartamente locuiește câte o familie, iar fiecare are propria-i poveste.
„Suntem din orașe diferite, dar atunci când ne gândeam la personaje am ajuns la concluzia că oamenii de pretutindeni sunt la fel”, spune Kalina. „Prin intermediul acestor personaje este mult mai ușor să purtăm conversații și să ne imaginăm scenarii. Ce ar scoate Kolyo pe terasa sa? Ce ar cumpăra Svetla de la magazin?”.
Aceste povești sunt împletite de Anna și Kalina în amenajarea fiecărei terase. De exemplu, steagul bulgăresc așezat pe balustradă dezvăluie patriotismul politic al șoferului de taxi Botyo, care savurează un coniac pe balconul său.
„Cred că mulți dintre vecinii noștri s-ar recunoaște și ei în acest bloc, chiar dacă reprezintă realitatea bulgară”, spune Kalina.
„Fie că ești din Serbia, România sau Macedonia de Nord, te vei recunoaște așa cum ne recunoaștem noi între noi. Doar arta poate face asta”, mai spune ea.
Cine locuiește în apartamentul 2007?
Exteriorul unui bloc turn nu a fost suficient pentru cei doi artiști. Curând au început să construiască o a doua machetă, de data aceasta a unuia dintre apartamentele din bloc.
„Aveam nevoie de mai mult spațiu pentru exprimarea culturii noastre; am vrut să aprofundăm și să intrăm în istoria perioadei și a personajelor noastre”, spune Anna, adăugând că o casă este „imaginea fără filtre a unei persoane”.
Percepția femeilor cu privire la anul 2007 ca fiind punctul culminant al schimbării aduse de aderarea Bulgariei la UE a inspirat numele apartamentului. Pentru amenajarea interiorului, ele s-au inspirat din apartamentele bunicilor lor.
Prin intermediul obiectelor care umplu apartamentul, socialismul și democrația se ciocnesc. Urmele trecutului se întrepătrund cu artefacte moderne din Occident: un nou tablou cu trei panouri din Paris sfârșește deasupra vechiului pian, iar un poster al grupului rock Paramore împodobește garderoba socialistă.
„Prin această amestecare de timpuri și spații, dorim să subliniem faptul că trecutul este o mare parte din noi și reprezintă fundația pe care lucrăm și ne dezvoltăm”, spune Anna.
Anna și Kalina consideră că există un conflict în viața oamenilor din această generație.
„Trăiești într-o lume care nu are nimic de-a face cu lumea care îți este prezentată ca fiind frumoasă, importantă și cultă”, spune Anna. „Există cultură în Occident, dar a noastră este doar bulgaritate.”
Ea mai spune că acest lucru explică sentimentul de inadecvare al oamenilor din Bulgaria: „Este o traumă care trebuie pusă sub microscop și gândită critic, pentru a nu ne disocia.”
O moștenire traumatică similară se observă la celelalte două personaje din apartament: părinții lui Anne-Marie, care reprezintă două reacții arhetipale la tranziția de la socialism la democrație.
În timp ce mama - Tanya - este dezamăgită de viața din Bulgaria și o folosește ca scuză pentru nefericirea ei, tatăl - Kolyo - „reprezintă acest bulgar tradițional care este rezistent la orice regim politic”.
„Asta e Bulgaria adevărată”
În expoziția de la Centrul Regional de Artă Contemporană Toplotsentrala, publicul bulgar este invitat să „vină acasă”.
„Amprenta umană care rămâne în terase și apartamente te face să te simți ca acasă”, spune Anna.
Pe lângă faptul că oferă consolare, artiștii caută să ridice întrebări importante legate de experiența oamenilor cu privire la trecutul recent și traumele îngropate în el. Ce s-a întâmplat în timpul socialismului? S-a încheiat schimbarea? Ce au descoperit bulgarii ca urmare a tuturor acestor procese?
Pentru a-și construi conceptele, Anna și Kalina se referă, de asemenea, la cercetări academice pe aceste teme. Cel mai mult le-au impresionat ideile culturologului Alexander Kyosev despre „autocolonizarea” Bulgariei, precum și lucrarea „Balcani, balcanism”, de Maria Todorova.
„Aceste teorii explică de ce suntem prezentați pe scena mondială așa cum suntem”, spune Anna. „În cele mai multe cazuri, suntem menționați ca fiind ceva rău în lumea exterioară. Iar noi consumăm mass-media acesteia și începem să ne percepem pe noi înșine în același mod.”
Pentru a-și schimba atitudinea, societatea trebuie să fie informată, susțin cele două artiste.
Îți mai recomandăm Bulgaria va permite concertele unei pianiste pro-Putin și pro-război, deși alte țări le-au anulat„Ar trebui să fim capabili să adunăm informații din diferite locuri, să gândim critic și să punem întrebări”, spune Kalina, adăugând că este normal ca oamenilor să nu le placă anumite părți ale culturii bulgare moderne.
„Doar că, de ani de zile, ne-am obișnuit să ne concentrăm doar pe părțile negative și astfel uităm de părțile bune. Nu vrem să invităm acest lucru în casa noastră”, mai spune ea.
„Și acesta este lucrul cel mai important: aceasta este adevărata Bulgarie”, spune Anna. „Acele lucruri despre care putem zâmbi și spune: «Cu toții știm asta».”