Industria tutunului din România continuă campania de promovarea agresivă a produselor din tutun în România, profitând de vidul legislativ din jurul acestor produse, spun specialiștii implicați în eforturile de reducere a fumatului.
Peste 50.000 de copii cu vârsta între 13 – 15 ani sunt consumatori constanți de tutun. În medie, minorii fumează 83.027.280 de țigări pe an, potrivit Global Youth Tobacco Survey, iar adolescenții sunt asaltați de reclame, spune directoarea programului „2035 fără fumat”, Ramona Brad.
Potrivit analizei de situație a INSP din 2021, în România, 4,3% dintre adulți au consumat produse din tutun încălzit, 1,3% sunt consumatori curenți. Legislația privind tutunul nu reglementează suficient aceste produse, astfel încât 79% din fumătorii au declarat că aleg aceste produsele pentru că „pot fi consumate în momentele și în locurile în care fumatul de tutun nu este permis.”
În 2023, promovarea acestor produse rămâne, în continuare, nereglementată, astfel încât marile companiile de tutun pot folosi metode publicitare agresive, interzise deja în alte țări europene.
Număr de telefon la schimb pentru un pachet gratuit
Am vizitat un local din Piața Unirii, din Timișoara, unde la fiecare colț poate fi găsit un bar sau o terasă unde sunt promovate produsele din tutun. Localurile nu sunt zone prielnice pentru nefumători, fie că alegi să stai înăuntru sau în exterior, la terasele amenajate.
O bună parte a barurilor și cafenelelor din zona centrală a orașului sunt, de fapt, și centre de comercializare a produselor din tutun. Cu limonada sau cafeaua achiziționată, clientul își poate cumpăra și un pachet de țigări sau un schimb de cartuș pentru dispozitivul din tutun încălzit.
Am stat în interior, dar fumatul era practic permis, pentru că legea care interzice fumatul în spații închise nu se aplică țigărilor electronice sau dispozitivelor pentru tutun încălzit.
După ceva timp, am fost abordată de o tânără care s-a prezentat drept promotoare pentru o companie care comercializează tutunul. Oferta: Un pachet de țigări gratuit, la schimbul numărului de telefon. I-am dat numărul, am primit un mesaj despre utilizarea datelor personale, iar, la schimb, pachetul frumos împachetat, gratuit.
Nu a existat o procedură prin care angajata companiei să verifice vârsta de peste 18 ani sau să îmi aducă la cunoștință riscurile aferente fumatului. Tânăra se îndreaptă spre următoarea masă, unde fumătorii sunt la fel de bucuroși să accepte pachetul gratuit. Schimbul este același: numărul de telefon, adresa de email, pachetul gratuit, lăsând la o parte verificarea vârstei.
O mare parte a localurilor din zona centrală a orașului sunt atât baruri sau cafenele, cât și puncte de vânzare pentru produsele din tutun.
Promovarea produselor din tutun este reglementată prin lege, însă companiile profită de golurile legislative pentru a promova agresiv produsele, în dauna consumatorilor.
Psihiatrul specializat în dependențe, Eugen Hriscu, spune că promovarea agresivă nu crește dependența, însă crește prevalența acesteia, numărul de fumători aflându-se în creștere.
„Nicotina este o substanță clasificată ca fiind printre cele cu risc foarte mare de dependență, unii spun chiar mai mare decât cocaina sau heroină. În jur de peste 1 din 3 oameni care încearcă produse din tutun vor ajunge să fie dependenți de ele”, spune Eugen Hriscu.
Un studiu din 2007 realizat de către Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, a arătat că o treime dintre persoanele chestionate erau fumători care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional.
Mai mult, în România peste 50.000 de copii cu vârsta între 13 – 15 ani sunt consumatori constanți de tutun. Peste 36.600 de români mor anual din cauza fumatului. În medie, minorii fumează 83.027.280 de țigări pe an, potrivit Global Youth Tobacco Survey.
Directoarea programului „2035 fără fumat”, Ramona Brad, spune pentru Europa Liberă că adolescenții văd panourile publicitare și mesajele care promovează tutunul și sunt asaltați din toate punctele de vedere de promovarea agresivă.
Produsele din tutun pot fi comercializate în localurile care sunt considerate punce de vânzare. Publicitatea poate fi observată la fiecare colț
Mai mult, centrele de consiliere pentru renunțarea la fumat sunt puține, iar persoana care dorește să se lase de fumat trebuie să călătorească adesea distanțe lungi pentru a ajunge la persoana de contact listată pe pagina programului Stop Fumat. 12 județe din țară nici măcar un au o persoană de contact pentru renunțarea la fumat în cadrul programului.
Eugen Hriscut este de părere că Ministerul Sănătății este insuficient concentrat asupra prevenirii bolilor.
„Ministerul Sănătății este [...] o structură care gravitează în jurul spitalelor și în jurul medicilor, doctorilor, profesorilor universitari de diferite specialități. Este un minister îndreptat spre boală și spre tratarea bolii, nu spre prevenirea bolii și spre sănătatea oamenilor”, spune Hriscu.
Tactici de promovare. Cum jonglează industria tutunului cu legea
Tacticile prin care companiile promovează produsele din tutun sunt diverse, spune Ramona Brad. Publicitatea poate fi atât directă, cât și indirectă. Când vine vorba de produsele din tutun încălzit, nu există niciun fel de restricție când vine vorba de promovare.
Unele metode sunt mai vizibile decât altele, însă atât afișele de pe bulevardele principale din orașe, cât și imaginile cu produsele de la punctul de vânzare au un impact asupra publicului.
„Dacă faci publicitate la un articol și îl plasezi în așa fel încât să fie accesibil, atunci vei avea o creștere a consumului. În cazul produselor dependente, practic, îți asiguri un consumator depend, te asiguri că unul din acești trei oameni va deveni dependent de produsul tău”, spune psihiatrul Eugen Hirscu.
Publicitatea la punctul de vânzare
Your browser doesn’t support HTML5
Promovarea agresivă a produselor din tutun în România
Publicitatea la produsele din tutun este reglementată prin lege, însă pentru că legea folosește o definiție învechită, mai multe produse nu intră sub acoperirea ei.
La punctele de vânzare ale produselor din tutun, cum sunt și unele baruri și cafenele, publicitatea este permisă. Ramona Brad spune că acest lucru este un mod prin care companiile ocolesc legea aflată în vigoare.
Mai mult, la punctul de vânzare sunt permise și vânzările promoționale, motiv pentru care promotorii din echipele companiilor distribuitoare de tutun pot împărți pachete gratuite la terasele și localurile din țară.
Episodul din Piața Unirii este doar reprezintă numai un episod din gama largă de strategii promoționale ale companiilor care distribuie produse din tutun.
Ramona Brad spune că acest tip de publicitate indirectă este permisă din cauza vidului legislativ privind noile produse.
„Încearcă produsul gratuit”
O altă tactică promoțională a produselor din tutun este oferirea unei perioade de probă gratuite pentru produsele electronice sau din tutun încălzit. Pe site-un unei astfel de companii, conducător pe piața din România, clienții pot completa un formular, iar produsul este livrat acasă.
Legea 457/2004, modificată în 2008, privind promovarea produselor din tutun spune că:
(2) Se interzice distribuirea gratuita a produselor din tutun în contextul sponsorizării evenimentelor prevăzute la alin. (1), având ca scop ori ca efect direct sau indirect promovarea produselor din tutun.
(3) Se interzice distribuirea gratuită a produselor din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani.
Deși legea interzice distribuirea de produse gratuite, vânzările în scopuri promoționale nu sunt interzise. Astfel, companii precum cele care distribuie produse din tutun încălzit pot oferi o perioadă de încercare gratuită a produsului. Mai mult, acesta poate fi livrat chiar la ușa celui care achiziționează produsul.
„Este un alt element de care se folosesc companiile din tutun ca să ca să distribuie diverse produse”, spune Ramona Brad.
Concurs la fumat, premii pentru consum
„După ce ți-ai activat un dispozitiv* IQOS sau lil SOLID în contul tău, poți intra în comunitatea IQOS Club, unde ești răsplătit pentru activitatea ta și ai parte de beneficii din ce în ce mai mari”, este un mesaj pentru clienții loiali ai dispozitivelor IQOS.
Este doar unul dintre exemplele de competiții sau campanii de răscumpărare organizate de companiile din industrie. Acestea organizează frecvent campanii publicitare care cresc, indirect, prevalența dependenței.
Un premiu mai generos a fost oferit anul trecut, în cadrul unei campanii din perioada 1 februarie – 30 aprilie. Compania Philip Morris International, care comercializează produsele IQOS și rezervele de tutun HEETS în România, a derulat un concurs pentru consumatori, premiul cel mare fiind o mașină electrică, modelul BMW iX3.
Conform inițiativei „2035 fără tutun”, atât produsele clasice, țigările electrice, cât și produsele din tutun încălzit pot fi promovate în cadrul campaniilor de vânzare promoțională în România, pe când în alte țări, vestice astfel de concursuri sau sponsorizări sunt interzise. Marea Britanie, spre exemplu a interzis competițiile asociate cu produsele din tutun în anul 2002.
Alte metode de promovare folosite de companii:
- Reclame la TV și Radio, sau în reviste și ziare, permise doar pentru dispozitivele din tutun încălzit
- Panouri publicitare, afișate pe frecvent pe bulevardele marilor orașe
- Publicitatea online (fie prin campanii de promovare sau prin trimiterea de oferte consumatorilor)
- Promovarea în mijloacele de transport
- Promovarea produselor identificate cu mărci de țigări
- Plasare de produse în filme sau la televizor
- Promovare imaginilor cu produse din tutun la punctul de vânzare
- Evenimentele sponsorizate
Fumatul este interzis în spații închise... dar nu prea
Ramona Brad numește noile produse „portița” legislativă a industriei tutunului. Întru cât legislația din 2002 nu definește produsele din tutun încălzit în cadrul legislativ, acestea nu sunt afectate de legile în vigoare privind reglementarea promovării.
Produselor din tutun încălzit nu li se aplică nici legea 15/2016, care interzice fumatul în spațiile închise.
"Art. 1. - Prezenta lege stabilește unele măsuri privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise, în spațiile închise de la locul de muncă și în locurile de joacă pentru copii (...)”
„Produsele din tutun” sunt însă definite în felul următor în legea 349/2002:
„a) produse din tutun se înțelege produsele fabricate din tutun, total sau parțial, în scopul fumatului, și anume: țigaretele, țigările și țigările de foi, tutunul destinat preparării manuale a țigărilor, tutunul de pipa, precum şi tutunul destinat prizatului, suptului sau mestecatului”
Astfel, produsele din tutun încălzit reușesc să eludeze complet legea privind fumatul în spațiile închise. Ramona Brad este de părere că tot ceea ce ține de promovarea produselor din tutun încălzit este o tactică agresivă de renormalizare a comportamentului.
De când au apărut produsele noi s-a găsit portițaRamona Brad, directoarea inițiativei „2035 fără fumat”
Psihiatrul Eugen Hriscu este de părere că trecerea la produsele din tutun încălzi și țigările electronice înseamnă că legea 15/2016 devine practic inutilă, pentru că țigările electronice nu intră în acoperirea legii.
„Au reușit să repenetreze orice spațiu public în care are acces oricine. Asta se vede imediat, ca impact, din 2018 încoace - în datele de consum, în cifrele de prevalența fumatului la vârste foarte mici, 13-15 ani, pentru că, evident, acolo accesibilitatea e extrem de importantă. Mesajul este de renormalizare. Copilul aude peste tot”, spune Ramona Brad.
Marketing pentru „fumătorii de înlocuire”
Țigările cu arome sunt o altă tactică a pieței de a atrage noi consumatori. Mentolul este singura aromă pentru care există o interdicție, transpusă în legea României în 2016, după o Directivă Europeană de la Bruxelles.
Interzicerea țigărilor cu arome și mentol a fost votată la Bruxelles printr-o Directivă Europeană, care a fost transpusă în România din 2016.
Tot în 2016, în toate cele 28 de state membre (astăzi 27) ale Uniunii Europene a intrat în vigoare noua Directivă Europeană pe Tutun care interzice aromele pentru țigări sau țigările rulate. Țigările electronice sunt reglementate, însă produsele din tutun încălzit nu sunt incluse în directivă.
În 2022, Comisia Europeană a propus o nouă interdicție asupra produselor din tutun încălzit, în urma unui studiu care a arătat o creștere de 10% a vânzărilor acestor produse în cinci state membre. La nivelul UE, tutunul încălzit reprezintă 2,5% din totalul vânzărilor de pe piață.
Ramona Brad spune că motivul pentru care aromele au fost interzise este pentru că acestea sunt modalitate prin care se depășește reticența consumatorului de debut. Experta spune că, în mod normal, prima reacție este una de repulsie față de produs, însă aromele facilitează depășirea acestei reacții.
„Nu trebuie să fii expert în domeniu ca să vezi că sunt diverse arome care sunt țintite categoric către grupa de vârstă mai mică”, spune Ramona Brad. Aromele de tip mango, căpșuni sau gumă de mestecat nu au ca țintă fumătorii de 50 de ani, continuă experta.
Termenul „fumător de înlocuire” a fost de industria tutunului din 1984 și face referire la fumătorii tineri. Companiile încearcă să atragă noile generații spre produsele din tutun, știind că viitorul industriei depinde de acest lucru.
„Fumătorii mai tineri sunt singura sursă de înlocuitori ai fumătorilor... Dacă adulții mai tineri renunță la fumat, industria va scădea, la fel cum o populație care nu dă naștere se va diminua în cele din urmă”, se arată într-un raport din februarie 1984 al companiei de tutun R. J. Reynolds.
Folosirea aromelor pentru a atrage noile generații este o strategie demonstrată a industriei de tutun și reprezintă unul dintre motivele pentru care UE a interzis aromele.
Contrar argumentelor aduse de industrie pentru păstrarea aromelor - aceasta a argumentat că scoaterea de pe piața a produselor nu va reduce consumul și va duce la căutarea lor pe piața neagră - un studiu efectuat în Olanda a arătat că interdicția a dus la scăderea folosirii produselor mentolate de la 7,8% la 4%.
Ce companii promovează în România
Tânăra care distribuie produse în localurile din Timișoara lucrează pentru compania BAT România, companie britanică-americană, cu sediul la Londra. Printre tacticile de promovare ale companiei se numărară toate cele enumerate mai sus.
O investigație realizată de RISE Project, din 2021, a arătat că BAT se numără printre companiile de tutun care promovează agresiv în România, împreună cu Philip Morris și JTI (Japan Tobacco).
British American Tobacco este o companie cu sediul la Londra, din domeniul tutunului. De-a lungul timpului și-a extins afacerea în toată lumea și a început să fie prezentă în peste 200 de țări precum Canada, Germania, Australia și China.
BAT Romania este distribuitorul pe piața din Romania a mărcilor de țigarete Kent, Dunhill, Vogue, Rothmans, Pall Mall, Lucky Strike, Viceroy, a produselor glotm si a consumabilelor compatibile cu tutun incalzit (cum ar fi neotm) si a țigaretelor electronice Vuse Go.
Compania BAT nu a răspuns cererii Europei Libere de a comunica strategia privind România, cifra de afaceri sau numărul de angajați din echipa promotorilor care circulă prin localurile partenere.
Studiile din domeniul medical arată că, în ultimii 20 de ani, consumul produselor din tutun a scăzut în țările cu venituri mari, cum sunt SUA, Australia, Marea Britanie, Canada sau mai multe țări europene, însă în țările cu venituri medii sau mici, promovarea agresivă rămâne o strategie viabilă a companiilor mari, pentru că prevalența dependenței rămâne la un nivel înalt, iar legislația permite promovarea.