Protestele fermierilor și ale celor din sectorul transportului de marfă au paralizat, luni, mai multe drumuri publice din 20 de județe ale țării.
Coloanele cu mașini grele – camioane sau tractoare – au blocat și cele mai importante vămi din estul și nord-estul țării, precum cele de la Vama Siret (înspre Ucraina) sau Vama Costești (înspre R. Moldova).
Poliția și Jandarmeria au încercat să îi oprească pe protestatari să ajungă la București; nu au lipsit scandalurile, precum cel din Poliția Română – unde sindicatele acuză instituția că acționează la presiunea politicienilor.
În paralel, Guvernul a început dialogul cu protestatarii.
Primii care au anunțat că ar putea renunța la proteste sunt fermierii.
Luni seară, după o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reprezentantul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), Marius Micu, a anunțat că multe dintre solicitările fermierilor au fost agreate de ministru.
„Probabil că vom decide să suspendăm orice iniţiativă de a efectua proteste până la ajungerea unui termen”, a spus Micu, într-o conferință de presă.
Your browser doesn’t support HTML5
Transportatorii și fermierii continuă luni protestele, în cea de-a șasea zi consecutivă
Vineri, 12 ianuarie, o delegație a fermierilor și transportatorilor se întâlnise și cu premierul Marcel Ciolacu. A fost pus la punct un calendar al întâlnirilor cu ministerele care ar putea rezolva listele lungi de revendicări.
Europa Liberă face o trecere în revistă a revendicărilor și a negocierilor purtate până acum.
Ce vor transportatorii
Revendicările transportatorilor nu au apărut pe nicio platformă a unei federații sau asociații de profil. Ele au ajuns publice abia după primele întâlniri ale protestatarilor cu autoritățile.
Și, dacă în primele zile de proteste, Federația Transportatorilor îi reprezenta în negocieri, organizația s-a retras luni de la masa tratativelor, spune pentru Europa Liberă Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).
Motivul invocat de el: politizarea. Reprezentanți ai protestatarilor pentru discuțiile cu Executivul au fost aleși, ad hoc, dintre cei aflați în stradă.
„Reducerea prețurilor la RCA, eliminarea accizei la motorină pentru firmele de transport licențiate – Atenție, precizez «licențiate»! Firme de transport sunt multe în România, dar licențiate nu sunt chiar foarte multe –, eliminarea accizei la motorină, introducerea limitelor de toleranță la cântare, crearea de culoare verzi către vămile României, unde există cea mai mare problemă în momentul de față, datorită afluxului de camioane care vin despre Ucraina”, rezumă parte din solicitări, pentru Europa Liberă, Ciprian Melinte – unul dintre reprezentanții transportatorilor care protestează.
Revendicările transportatorilor
- Plafonarea RCA (asigurarea obligatorie) pentru autocamioane la 5.000 de lei şi posibilitatea suspendării acoperirii poliţelor de asigurare când un camion nu este în uz şi prelungirea automată a valabilităţii;
- Scurtarea timpilor de trecere a frontierei - eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere.
- Alocaţii de cazare/alocaţii de hrană - modificări de limite și de sume neimpozabile.
- Reglementarea unui mediu de concurenţă loială în transporturi.
- Posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport.
- Controlul camioanelor ucrainene pe teritoriul României în egală măsură cu al celor româneşti. Rezolvarea problemelor de acces în Portul Constanţa care au devenit din ce mai acute de când sunt atât de multe camioane ucrainene care intră zilnic în port.
Ce vor fermierii?
În cazul fermierilor, revendicările acestora au fost sintetizate într-o listă de către Clubul Fermierilor Români.
Doleanțele lor sunt o parte a unui Plan de acțiune integrat de gestiune a crizei economico-financiare cu care se confruntă fermierii români, prin impactul cumulat al efectelor războiului din Ucraina, secetei din ultimii ani, volatilității prețurilor la inputuri și diminuării ofertei comerciale aferente cerealelor și oleaginoaselor autohtone.
„Sunt măsuri urgente, imediate, care pot fi luate: unele care țin de transport, iar altele care țin de criza asta financiară în care veniturile au fost mai mici decât cheltuielile în 2022 - 2023 [...] Toate lucrurile astea pot să aibă un răspuns imediat prin niște compensări pe care Guvernul, ministrul Agriculturii, le-a anunțat. Pot să aibă niște niște rezolvări imediate prin niște facilități fiscale privind creditarea”, spune Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, pentru Europa Liberă.
Protestul fermierilor și transportatorilor a intrat luni, pe 15 ianuarie, în cea de a șasea zi consecutivă
Din stradă, un alt fermier explică ce l-a scos la protest.
„Am ajuns la finalul posibilității de a ne susține afacerile. Nu mai suntem creditabili. Taxă peste taxă, lege peste lege și statul ne spune că nu se poate”, spune Dănuț Andruș, unul dintre lideri.
„Am pus pe mesele ministerelor de resort măsuri concrete, care au fost răstălmăcite în fel și chip atât la noi, la agricultori, cât și la antreprenori. Singurul minister care a avut o consiliere rapidă și asumată pe semnătură a fost Ministerul Agriculturii”, adaugă el.
„Unele probleme se pot rezolva aici, unele nu se pot rezolva aici, se rezolvă la Bruxelles. Iar unele nu se pot rezolva nici aici, nici la Bruxelles, si trebuie ca fermierii să se adapteze”, explică Florian Ciolacu.
Revendicările fermierilor
- Acordarea subvențiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție, precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
- Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, cauzată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, dar și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 Euro/fermă și până la 2,5 milioane EURO/IMM din industria agroalimentară.
- Oferirea unor subvenții aferente pierderilor cauzate de volatilitatea prețurilor de comercializare a cerealelor și oleaginoaselor în anul agricol 2023 - 3 EURO/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024.
- Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură cu garanții guvernamentale, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activității în anul curent - lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
- Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare.
- Plata cheltuielilor privind compensarea parțială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafețelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023. Bugetarea integrală a plăților parțiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole.
- Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
- Adoptarea unor decizii, la nivel național (caz de forță majoră) și european privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul curent, și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel aceștia își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
- Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealeloși oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
- Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
- Stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil și rapid a fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici și medii, în vederea evitării renunțării la activitatea desfășurată.
- Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Rep. Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
- Revizuirea legislației fiscale în ceea ce privește taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 mil. EURO, precum și a instituțiilor bancare. Solicităm identificarea unei soluții optime prin care sectorul agroalimentar să fie exceptat, deoarece în mod firesc cei 1% deduși din cifra de afaceri a firmelor mari și cei 2% din cifra de afaceri a instituțiilor bancare, se extrag din prețul mărfurilor.
- Asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacității și adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanța pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export.
Sursa: Clubul Fermierilor Români
Ce au obținut până acum transportatorii?
Primul ministru care s-a întâlnit cu protestatarii – doar cei care îi reprezintă pe transportatori – a fost cel al Transporturilor, Sorin Grindeanu.
După negocieri care au durat câteva ore, a fost semnat un plan de acțiune în șase puncte, care ar urma să fie aplicat în perioada următoare.
„Am cerut creare de culoare verzi către vămi, scoaterea camerelor de roviniete dinaintea cântarului, posibilitatea achiziționării rovinetei în 24 de ore, cum a fost înainte. Am cerut domnului ministru mutarea cântarelor din vămi precum în țările membre UE, scoaterea lor cu 15 km înaintea vămilor pentru fluidizarea traficului.
I-a mai cerut domnului ministru – că suntem în 2024 – taxa de la Giurgiu nu se poate achita decât cash sau card, nu există un sistem de plată online. Adică suntem în 2024, nu putem să facem o digitalizare, să decongestionăm vămile doar pentru aceste probleme?”, spune pentru Europa Liberă Ciprian Melinte.
Ministrul Transporturilor a confirmat negocierile.
„Sunt lucruri pe care, urmare a acestor discuţii de aproximativ patru ore, le putem face şi pentru asta ne-am angajat”, a spus Sorin Grindeanu, la finalul negocierilor, potrivit News.ro.
Nu la fel de fructoasă a fost întâlnirea de la Ministerul Finanțelor, susține reprezentantul transportatorilor.
„Ministerul de Finanțe a fost ministerul care ne-a dezamăgit cel mai mult. Am ieșit cu rezultate zero de la dl. Boloș”, explică Ciprian Melinte.
La discuțiile de la Finanțe au participat delegații ale ambelor categorii de protestatari – fermieri și transportatori.
Ce s-a discutat la Ministerul Agriculturii – întâlnirea cu fermierii
Și prima întâlnire de la Agricultură s-a încheiat cu un proces verbal, cu măsuri pe care ministerul și le-a asumat.
Părţile au convenit:
- echivalarea categoriei permis categoria B cu TR şi a celei B1 cu TR1;
- înmatricularea utilajelor se va realiza numai prin supunerea înregistrării acestora la primărie, fără obligativitatea CIV şi respectiv a ITP-ului;
- o ordonanţă de urgenţă privind amânarea ratelor, care este în avizare la Consiliul Concurenţei;
- compensarea în cuantum de 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022, termenul de adoptare a actului normativ fiind până la data de 15 februarie 2024. Plata s-ar face până pe 31 mai 2024;
- acordarea a 100 euro pe UVM (unitatea vită mare) - vaca de carne, respectiv porc şi pasăre.
- a fost creat Fondul de risc. Până pe 31 ianuarie 2024 se aşteaptă procesele verbale de calamităţi aferente anului 2023 şi va fi elaborat actul normativ pentru plata despăgubirilor fermierilor afectaţi de secetă;
- completarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a agenţiilor/subordonatelor MADR urmare a reorganizării precum şi întărirea codurilor de etică aplicabile, conform legii.
Reprezentanți ai protestatarilor din agricultură și transporturi s-au întâlnit sâmbătă, pe 13 ianuarie, cu ministrul Agriculturii.
„Pentru noi, agricultorii, singurul minister care a avut o consiliere rapidă și asumată pe semnătură a fost Ministerul Agriculturii. Dar problemele agricultorilor și ale transportatorilor nu se leagă doar de Ministerul Agriculturii. Se leagă Ministerul Transporturilor, de Finanțe, din Justiție, de Banca Națională, de Ministerul de Interne și de toate celelalte foruri care trebuie să vină întâmpinarea noastră pentru a ne face viața mai bună”, spune Dănuș Andruș, reprezentant al fermierilor, pentru Europa Liberă.
Luni seară, un reprezentant al fermierilor a spus că ia în calcul renunțarea la protest, după ce ministrul Agriculturii a primit că va îndeplini solicitările fermierilor.
Ce au propus Finanțele?
Și transportatorii și fermierii sunt nemulțumiți de cum au decurs negocierile de la Finanțe și Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF).
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au propus delegaţiei protestatarilor o serie de soluţii legale pentru rezolvarea problemelor – scutire la impozitul pentru profitul reinvestit sau simplificarea procedurilor din Codul fiscal.
Nu au fost, însă, de acord cu alte solicitări, precum scăderea accizei pe carburant sau alte facilități fiscale.
„Nu s-a ajuns la niciun acord, nu s-au găsit soluţii. Protestul va continua până când autorităţile vor înţelege că neputinţa lor de a gestiona o ţară este reală. Totul se motivează pe Comisia Europeană, PNRR”, a spus Dănuţ Andruş, la ieșirea de la negocieri, citat de Agerpres.
„Unele dintre revendicările protestatarilor ţin de facilităţile fiscale pe care România s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să le reglementeze, iar revendicările ce ţin de Comisia Europeană trebuie prezentate acesteia, pentru că altfel măsurile s-ar întoarce împotriva dumnealor”, a explicat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul negocierilor potrivit Agerpres
Fără rezultate concrete au plecat și de la întâlnirea cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituție care reglementează piața de RCA.
„Lucrăm la un document de măsuri, unele vor fi parte din norme interne, deci vor avea un termen de implementare scurt, alte măsuri ţin de schimbări de legislaţie [...] Toate aceste măsuri sunt gândite ca să aibă ca rezultat final reducerea RCA”, a declarat șeful ASF, Alexandru Petrescu, potrivit Digi24.
Una dintre cele mai importante nemulțumiri ale transportatorilor este prețul mare la asigurările auto obligatorii.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit luni, 15 ianuarie, cu miniștrii implicați în negocierile cu protestatarii și a cerut urgentarea elaborării de acte normative care să transpună soluțiile agreate după întâlnirile punctuale.
ASF a anunțat că este dispusă să reia negocierile cu protestatarii.
„Negociem în continuare cu bună-credință cu protestatarii. Avem o totală disponibilitate la dialog, totul până la măsurile privind reducerea evaziunii fiscale. Aceasta este linia roșie peste care nu putem trece”, le-a transmis premierul miniștrilor.
Cine sunt organizatorii?
Participanții au declarat la unison, încă de la începutul protestelor, că mișcarea este una spontană. Asta după ce în spațiul public au apărut acuzații privind o eventuală politizare a protestelor.
Inițial, Federația Transportatorilor s-a alăturat protestului și a sprijinit mișcarea.
Ulterior, federația s-a retras din cauza unor atacuri în presă, explică liderul Federației, Augustin Hagiu, pentru Europa Liberă.
„Protestatarii cer să nu fie implicate asociațiile. Și eu vreau să le respect doleanța, pentru că ei vor să evite sub orice formă întrebări de genul: dar de ce e spontan sau cine l-a organizat? De ce n-ați folosit asociațiile? De ce-s politizate asociațiile? [...] Am făcut un pas în spate pentru că nu vreau să fac rău protestatarilor – colegilor mei transportatori care, în loc să fie întrebați de revendicări și să aibă platforma în care să vorbească de revendicări și de soluții, trebuie să răspundă că de ce apare Hagiu?”, a explicat Augustin Hagiu.
Și o altă federație a transportatorilor, Cotar, a anunțat că nu este organizator al protestului.
În acest moment, reprezentanții transportatorilor la negocieri au fost aleși ad hoc, din rândul acestora, spune Augustin Hagiu.
Liste de revendicări se scriu în continuare la Afumați, acolo este unul dintre cartierele generale ale protestatarilor.
La Afumați, lângă București, protestatarii întocmesc în continuare liste de revendicări.
La fermieri, unul dintre liderii erijați din rândul manifestanților este Dănuț Andruș.
Cușma lui de blană de miel l-a transformat într-un personaj ușor de distins în masa de protestatari. Dar revendicările lor au fost sintetizate și promovate de asociații și de Clubul Fermierilor Români.
Dosare penale și acuzații de presiuni în Poliție
După șase zile de proteste, Poliția a deschis 24 de dosare penale pentru instigare, spune șeful Poliției Române, Benone Matei,
Este vorba despre mesaje distribuite pe WhatsApp și pe rețelele de socializare care „incită la violență”.
Mesajele distribuite erau de genul: „Haideți să luăm pe sus mașina Poliției și să mergem la guvern, că altfel nu se mai poate”, „Haideți să luăm topoarele și să mergem pe jos la guvern”, „Bătaia este ruptă din rai, haideți să punem mâna pe lopeți și pe topoare și să ne facem dreptate”, a exemplificat șeful Poliției.
Un moment de emoție în spațiul public a fost aducerea la audieri la sediul Poliției a unei protestatare acuzată că a postat pe Facebook îndemnuri la violență. „dacă în democraţie la un protest paşnic iese poliţia cu puşca, nu cumva e legitim să iasă şi poporul cu cocktailu'?”, a scris Angi Șerban pe pagina sa de Facebook.
Protestatarii cer acum închiderea tuturor acestor dosare penale și amenință că nu vor pleca din stradă până nu se va întâmpla acest lucru.
Acțiunile Poliției din timpul protestelor au fost taxate și de sindicaști.
Sindicatul Europol îi acuză pe conducătorii Poliției, Jandarmeriei și Ministerului de Interne că au cerut reprimarea și blocarea manifestațiilor.
„Coaliției de guvernământ îi este frică de democrație și folosește polițiștii și jandarmii să intimideze cetățenii. În cazul de față fermierii și transportatorii. Sunt momente care ne aduc aminte de pandemie, cu ordonanțele militare ILEGALE și cu armata scoasă pe străzi, tot la intimidare. Din păcate, după acțiunile dispuse de ministrul Predoiu (n.r. ministrul de Interne) și secretarul de stat [Bogdan] Despescu , sunt create premisele unui nou «10 August»”.
Proteste masive și în Germania
Sunt proteste ale fermierilor și în Germania. 10.000 de oameni au intrat cu utilaje în Berlin, până la Poarta Brandenburg și protestează față de planurile Guvernului de majorare a unor impozite.
Guvernul de coaliție al cancelarului Olaf Scholz a decis să reducă subvențiile pentru agricultori, după ce anul trecut s-a trezit cu „gaură” bugetară de aproximativ 60 de miliarde de euro.
În stradă au fost, la începutul anului, și fermierii și transportatorii din Polonia, care au acuzat Guvernul că nu-i apără de „concurența neloială” făcută de importurile de cereale din Ucraina, dar au cerut și o serie de măsuri de sprijin financiar fără legătură directă cu țara vecină.
Liberalizarea transporturilor și a relațiilor comerciale cu Ucraina, decisă de Comisia Europeană pentru a sprijini Kievul, a provocat în primăvara anului trecut primul val masiv de proteste ale fermierilor în cinci țări estice din UE: Polonia, România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Ele s-au încheiat după ce Bruxellesul a oferit fermierilor ajutoare financiare suplimentare.