Mii de georgieni au cerut în stradă eliberarea din arest a ex-președintelui Miheil Saakașvili

Strigând lozinci precum „Mișa, liber!” și fluturând steaguri naționale, protestatarii au umplut Piața Libertății din Tbilisi și principala arteră a orașului, bulevardul Rustaveli, în seara zilei de 14 octombrie.

Mai multe autobuze cu polițiști au fost aduse în fața clădirii parlamentului înainte de demonstrație, potrivit imaginilor transmise la televizor.

Saakașvili, în vârstă de 53 de ani, a intrat în greva foamei după arestarea sa, pe 1 octombrie, în timpul campaniei electorale, și încarcerarea în orașul Rustavi, la câteva ore după ce a anunțat că s-a întors în Georgia după o absență de opt ani.

Susținători ai fostului președinte georgian Miheil Saakașvili, la protestul din 14 octombrie, de la Tbilisi

Saakașvili a fost condamnat în lipsă, în 2018, în timp ce se afla în Ucraina.

Mesaj din închisoare

Într-o adresă citită protestatarilor de avocatul său, Nika Gvaramia, Saakașvili a scris că s-a întors în Georgia pentru a „contribui la lupta poporului georgian împotriva sărăciei, corupției, nedreptății și distrugerii”.

El a cerut ca guvernul, aflat sub influența miliardarului Bidzina Ivanișvili, fost premier și fondator al partidului aflat la guvernare, Visul Georgian, să fie „învins”, pentru ca Georgia să revină pe calea sa pro-occidentală.

Visul Georgian - partid fondat de fostul prim-ministru și miliardar, Bidzina Ivanișvili - a câștigat alegerile parlamentare în urmă cu un an.

În luna ianuarie a acestui an, miliardarul Ivanișvili a anunțat că pleacă de la conducerea partidului său, Visul Georgian, a cărui victorie la scor strâns la alegerile parlamentare de anul trecut a provocat proteste.

Considerat cel mai bogat om din Georgia, Ivanișvili a spus că și-a „îndeplinit misiunea” și a anunțat că se retrage atât de la conducerea partidului, cât și din politică. El a invocat împlinirea unei vârste înaintate, 65 de ani, care l-ar obliga să facă loc tinerilor în politică.

Criticii săi spun, însă, că decizia sa ar fi fost, de fapt, o încercare de distanțare de criza politică și economică alimentată de pandemia de coronavirus și de acuzațiile de fraudare a alegerilor.

Înaintea demonstrației de joi, prim-ministrul Irakli Garibașvili le-a spus jurnaliștilor că „singurul obiectiv al deținutului Saakașvili este să provoace destabilizare și revolte în țară”.

Mitingul s-a încheiat fără incidente, după ce participanții au cântat imnul național georgian în Piața Libertății.

Luna trecută, fostul președinte Miheil Saakașvili, autoexilat în Ucraina, și-a anunțat intenția de a se întoarce în Georgia înainte de alegerile locale din 2 octombrie, în ciuda riscului de a intra la închisoare.

El a spus că vrea să ajute la „salvarea țării", pe fondul tulburărilor politice declanșate anul trecut după ce partidele de opoziție au declarat că alegerile câștigate de Visul Georgian au fost fraudate.

Miza localelor și a revenirii lui Saakașvili în țară înainte de alegeri

La alegerile locale de luna aceasta, principala forță de opoziție din Georgia - Mișcarea Națională Unită (ENM) pe care Saakașvili a înființat-o - a fost depășită decisiv de Visul Georgian.

Cu toate acestea, candidații la funcția de primar ai partidului nu au reușit să depășească pragul necesar de 50% în orașele cheie: Tbilisi, Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi, iar turul doi de scrutin va fi organizat pe 30 octombrie.

Miza localelor a fost uriașă, de unde și acuzațiile de fraudare a votului.

Conform unui acord intermediat de UE, încheiat în luna aprilie a acestui an, pentru a dezamorsa criza politică declanșată de conflictul dintre partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, și partidele de opoziție, urmau să fie convocate alegeri parlamentare anticipate în 2022 dacă Visul Georgian ar fi obținut mai puțin de 43% la locale în toată țara.

Or, Visul Georgian a obținut peste 46%.

În iulie, noul lider al partidului Visul Georgian, Irakli Kobahidze, a anulat acordul din 19 aprilie, acuzând opoziția pentru eșecul înțelegerii parafate sub oblăduirea UE și susținând că majoritatea celorlalte prevederi din acord ar fi fost deja îndeplinite.

La acea vreme, Kobahidze a spus că doar partidele mici de opoziție au semnat acordul, în timp ce blocurile mai mari de „opoziție radicală”, inclusiv ENM, ar fi refuzat să i se alăture.

După alegerile locale din 3 octombrie au fost deschise 16 anchete penale legate de incidente care au avut loc în ziua votului, inclusiv violență fizică în apropierea sau la secțiile de votare.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 366 de plângeri au fost depuse la comisiile electorale în ziua alegerilor, majoritatea fiind legate de „deficiențe procedurale care vor impune măsuri disciplinare împotriva membrilor comisiei”.

Transparency International, care a avut 300 de observatori la vot, a raportat 160 de încălcări, inclusiv vot multiplu, obstrucționarea monitorizării și hărțuirea jurnaliștilor. În consecința acestor încălcări, au fost depuse 30 de plângeri, a anunțat organizația anticorupție.

Alegătorii au votat pentru primarii din 64 de municipii, precum și pentru aproape 2.100 de membri ai consiliilor locale de autoguvernare.

Prezența la vot a fost de aproape 52%, potrivit autorităților electorale.

În timp ce partidul de guvernământ pare că a obținut o victorie decisivă, opoziția și observatorii externi reclamă numeroase nereguli.

La alegerile pentru primăria capitalei Tbilisi, Kaha Kaladze, candidat al partidului Visul Georgian, a obținut aproape 45% din voturi, în timp ce șeful partidului ENM, Nika Melia, a fost creditat cu 34%.

Președinte al Georgiei din 2004 până în 2013, Saakașvili a fost condamnat în 2018 la nouă ani de închisoare, în lipsă, după ce a fost condamnat pentru abuz de putere în două cazuri separate. Fostul președinte a respins toate acuzațiile spunând că sunt motivate politic.

După plecarea sa din Georgia, Saakașvili s-a refugiat în Ucraina, unde, cu susținerea fostului președinte Petro Poroșenko, a devenit guvernatorul Odesei.

Relațiile s-au stricat, însă, între cei doi, iar Poroșenko i-a retras lui Saakașvili cetățenia ucraineană, devenind în acest fel apatrid.

Ulterior, Volodimir Zelenski i-a reacordat lui Saakașvili cetățenia ucraineană iar după reținerea sa în Georgia a recunoscut că va face presiuni pentru revenirea lui Saakașvili în Ucraina.

„Ca preşedinte al Ucrainei, sunt constant implicat în readucerea în ţară a cetăţenilor ucraineni prin diverse posibilităţi pe care le am. Domnul Saakaşvili este cetăţean ucrainean, aşa că acest lucru i se aplică şi lui”, a spus Zelenski.

Medicul lui Saakașvili, Nikoloz Kipșidze, a declarat pe 10 octombrie că trebuie transferat la spital, pentru că starea sa se agravează.

Ministerul Justiției a declarat ulterior că „starea de sănătate a lui Saakashvili este satisfăcătoare”.

Cine este Saakașvili

Fost discipol al lui Eduard Șevarnadze (șef al diplomației ruse în mandatul președintelui Mihail Gorbaciov), Saakașvili îi contestă alegerea ca președinte, în 2003, prin mișcarea numită Revoluția Trandafirilor, pe care o conduce până când Șevarnadze demisionează.

Candidează chiar el și este ales președinte pe 25 ianuarie 2004. În 2007 este reales președinte, iar în 2008 pornește ofensiva împotriva regiunii proruse Osetia de Sud, care-și proclamase unilateral independența față de Georgia în 1990, sprijinită de Rusia.

După ce i se încheie mandatul, pe 17 noiembrie 2013, părăsește Georgia și pleacă în Ucraina, unde devine cetățean ucrainean și guvernator al Odesei.

În Ucraina a susținut cu putere mișcarea Euromaidan și revoluția ucraineană din 2014. Pe 30 mai 2015 președintele ucrainean, Petro Poroșenko, l-a numit guvernator al regiunii Odesa și i-a acordat cetățenia ucraineană.