China | Proteste la Guangzhou împotriva restricțiilor anti-Covid

Autoritățile le-au impus locuitorilor să stea în casă, după ce numărul de cazuri noi de Covid a crescut alarmant.

China, identificată ca țara de origine a virusului, încă se confruntă cu efectele pandemiei de Covid.

Guangzhou, un oraș cu 18 milioane de locuitori din sudul Chinei, a înregistrat marți 5100 de cazuri noi de Covid, iar autoritățile au impusi măsuri stricte de carantină, cu interdicția părăsirii domiciliului.

Protestele au izbucnit după mai multe zile de tensiuni. Oamenii au ieșit în stradă, au dărâmat barierele și au distrus un centru de testare.

Echipaje de poliție au fost trimise la fața locului și au răspândit gaze lacrimogene asupra mulțimii de protestatari.

Proteste în China

Evenimentele au loc într-un context economic și social dificil pentru China.

Economia țării a avut de suferit mult ca urmare a pandemiei. În al doilea sfert al acestui an, China a înregistrat o creștere economică de doar 0.4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contrar predicțiilor făcute de analiștii economici, care estimau o creștere economică de până la 1%.

Chinezi au trecut prin mai multe rânduri de restricții anti-Covid.

Shanghai, cel mai populat oraș al Chinei, cu o populație de 25 milioane de locuitori, a fost pus sub un regim strict timp de două luni în prima parte a anului, cu un regim strict de carantină și interdicția părăsirii locuințelor.

Străzile orașului Shanghai au fost pustii timp de două luni, până la sfârșitul lunii mai.

Restricțiile, combinate cu nemulțumirile create de pierderile economice, au dus la apariția protestelor precum cele din Guangzhou. Fără alte surse de trai, oamenii cer să li se permită să meargă la muncă acolo unde lucrul la distanță nu este posibil.

Ei se tem că nu vor putea să își procure alimentele, din cauza aprovizionării deficitare și a inflației.

CNN a localizat una dintre filmări în districtul Haizhu, un cartier sărac din Guangzhou, în care cei mai mulți locuitori sunt muncitori ambulanți fără alte surse de venit.

Toleranță zero

China a implementat o politică de toleranță zero față de Covid, cu testări regulate și izolare la domiciliu, în care doar un membru al familiei are voie să meargă la cumpărături.

Sâmbătă, Comisia Națională de Sănătate a Chinei a anunțat o serie de schimbări, despre care a spus, însă, că nu reprezintă o relaxare a restricțiilor, ci un mecanism de tratare și prevenție științific și precis.

Numai că populația nu beneficiază de aceste schimbări, ci doar oamenii de afaceri străini și sportivii aflați în vizită în China, care vor putea să călătorească în zone determinate fără să fie nevoie să intre în carantină. De asemenea, sunt schimbate criteriile prin care este determinat cine este contactul persoanei infectate. Rămân, însă neschimbate criteriile de impunere a carantinei la domiciliu, care afectează un număr mare de cetățeni chinezi.

Semnificația protestelor într-un stat comunist

Astfel de proteste sunt extrem de rare în China comunistă, condusă de Partidul Comunist și de președintele Xi Jinping, care monitorizează atent orice formă de disidență. Statul chinez este cunoscut pentru cenzura oricărui discurs critic la adresa guvernului.

Pe 4 iunie 1989, protestele studențești din Piața Tiananmen în favoarea democrației și a libertății au fost reprimate violent.

De atunci, China și-a menținut poziția fermă împotriva oricărei critici, care a ieșit în evidență și în timpul pandemiei.

Pe 30 decembrie 2019, un medic din China a postat un mesaj pe contul său de socializare Weibo în care avertiza asupra viruslui care se răspândește și seamănă cu virusul SARS, adică exact virusul aflat la originea pandemiei de Covid.

Câteva zile mai târziu, acesta a fost chemat la Biroul Securității Publice și pus să semneze o declarație că a afirmațiile sale sunt „false” și că au „perturbat sever ordinea publică”.

Luna trecută pe internet au apărut mai multe filmări cu proteste scrise pe un pod din Beijing împotriva președintelui Xi Jinping, cu doar câteva zile înainte de Congresul Partidului Comunist Chinez la care a obținut al treilea mandat de secretar general al Partidului Comunist și, implicit, de președinte al țării.

Protestul a avut loc pe 14 octombrie, cu două zile înainte de reuniunea Congresului Partidului Comunist.

„Vrem mâncare, nu teste PCR. Vrem libertate, nu carantină. Vrem respect, nu minciuni. Vrem reformă, nu o Revoluție Culturală. Vrem un vot, nu un lider. Vrem să fim cetățeni, nu sclavi.”

Înregistrările s-au răspândit rapid pe internet, chiar și pe platformele controlate de guvernul chinez, dar autoritățile au intervenit rapid și au cenzurat discuțiile cu privire la acest eveniment. Materialele au fost îndepărtate de pe platformele utilizatorilor chinezi, iar unii dintre ei au spus că le-au fost dezactivate conturile de pe o altă platformă chinezească, WeChat.

Au mai existat astfel de proteste și în Shanghai. Imagini filmate de protestatari arătau cum oamenii erau bătuți de autorități.

Chiar dacă lumea vestică a văzut de multe ori în perioada pandemiei proteste împotriva măsurilor anti-Covid, astfel de proteste erau de neconceput până de curând în China. Nu se știe câte persoane au participat la protestul din Guangzhou sau care va fi răspunsul autorităților. Dar acestea denotă o creștere a tensiunilor, cu posibilitatea răspândirii lor.