A fost cea de-a noua zi de proteste ale coaliției „Serbia împotriva Violenței” de la alegerile parlamentare și locale din 17 decembrie, în care Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vucici, aflat la putere, și-a declarat victoria.
Your browser doesn’t support HTML5
Coaliția acuză SNS de fraudă electorală, în timp ce președintele Serbiei și partidul său neagă existența unor nereguli în alegeri.
„Nu vom recunoaște furtul, iar voința electorală a cetățenilor va fi apărată”, a declarat Vladimir Obradovic, candidatul coaliției „Serbia împotriva Violenței” pentru funcția de primar al Belgradului, în timpul protestului din 26 decembrie.
Protestul de marți seară a avut loc în fața Palatului de Justiție, unde se află instanțele din Belgrad și Parchetul General.
Protestatarii au cerut eliberarea tuturor persoanelor arestate în urma manifestării din 24 decembrie, despre care spun că sunt reținute pe nedrept.
Îți mai recomandăm Poliția din Serbia i-a împrăștiat cu gaze lacrimogene pe protestatarii opozițieiAproape 40 de manifestanți au fost arestați în urma incidentelor din urmă cu trei zile. Atunci, polițiștii au împiedicat unele persoane să intre în clădirea Palatului de Justiție, folosind gaze lacrimogene și spray-uri cu piper.
Unele ferestre ale clădirii au fost sparte, iar poliția sârbă a declarat că opt ofițeri au fost răniți.
Coaliția „Serbia împotriva Violenței” a declarat însă că incidentele au fost comise de „huligani trimiși de guvern”.
Lideri ai opoziției în greva foamei
Marinika Tepic, o figură importantă a principalului partid de opoziție din Serbia, a promis că va continua greva foamei pentru a protesta împotriva fraudei electorale.
În urma votului, ea a intrat în greva foamei împreună cu cinci colegi, iar pe 25 decembrie a fost pusă sub perfuzii intravenoase deoarece starea ei de sănătate s-a deteriorat după nouă zile fără mâncare.
Tepic a promis marţi că va continua greva foamei, gest pe care îl face pentru a protesta faţă de frauda electorală, neţinând cont de sfatul medicilor.
Ea a declarat pentru Reuters că intenţionează să respingă orice recomandare medicală în sensul de a pune capăt protestului său. „Probabil că îmi vor cere să opresc greva foamei, dar le voi cere să ajute ca această luptă să continue. Aceasta este lupta pentru libertatea noastră”, a declarat Marinika Tepic.
Politicienii sârbi care au intrat în greva foamei stau în clădirea care adăpostește Comisia Electorală de Stat, care a găzduit cândva Parlamentul.
Vorbind despre propriii săi copii, Tepic a izbucnit în lacrimi: „Le spun că într-o zi nu le va mai fi ruşine. Trebuie să asigurăm o ţară mai bună pentru copiii noştri.”
Opoziția a acuzat autorităţile că au inclus persoane decedate pe listele electorale şi că au adus alegători din Bosnia şi Kosovo.
„Solicităm o misiune internaţională care să efectueze o revizuire a întregului proces electoral. Vrem ca alegerile să fie anulate şi să se organizeze altele noi în cinci-șase luni, dar în condiţii mai bune”, a mai spus Marinika Tepic.
Marinika Tepic (născută Ciobanu) are 49 de ani şi este fostă jurnalistă. Născută într-o familie de etnici români din Pancevo, ea a absolvit Universitatea din Belgrad în 1995.
A lucrat mai întâi ca învăţătoare, iar mai târziu ca jurnalistă la Radio 021, Danas şi Libertatea.
Tepić a intrat în politică în 2008 şi a devenit o figură proeminentă în opoziţia faţă de preşedintele Aleksandar Vucic şi faţă de Partidul Progresist Sârb (SNS) al acestuia.
Îți mai recomandăm UE critică neregulile de la alegerile din Serbia și cere o anchetă completăSNS a obţinut 46,72% din voturi la alegerile parlamentare anticipate, potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale de Stat. Alianţa de opoziţie „Serbia împotriva Violenţei” s-a clasat pe locul al doilea, cu 23,56% din voturi, iar Partidul Socialist din Serbia pe locul al treilea, cu 6,56%.
Lunea trecută, o misiune internaţională de monitorizare a alegerilor a declarat că partidul de guvernământ a obţinut un avantaj incorect prin părtinire mediatică, influenţa necorespunzătoare a preşedintelui Aleksandar Vucic asupra alegătorilor şi nereguli la vot, cum ar fi cumpărarea de voturi.