”Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de către inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, (..), împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii popririi asigurătorii dispusă în privinţa sa prin sentinţa penală nr. 267/F/28.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, în dosarul nr. 4445/2/2016. Obligă contestatorul la plata sumei de 1.500 de lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia instanței.
În martie 2019, Puiu Popoviciu - condamnat definitiv la 7 ani închisoare în dosarul ”Băneasa” și dat în urmărire generală după ce a plecat din țară - a chemat în judecată ministerul Finanțelor, Direcția Executări silite din cadrul ANAF și Universitatea de Științe Agronomice, după ce aceste instituții au avut câştig de cauză în instanţă şi s-a stabilit ca 224 de hectare situate în Băneasa să revină statului.
Nemulţumit că prin decizie Fiscul este îndreptăţit să-i blocheze conturile şi încasările, Popoviciu a dat în judecată instituţia, însă instanţa i-a respins acţiunea.
Ce a stabilit CAB
În procesul care a rezolvat latura civilă a cazului, un magistrat a explicat cum trebuie dusă la îndeplinire decizia. Astfel, în decembrie 2018, judecătorul Corneliu Bogdan Tudoran de la Curtea de Apel București a decis să extindă sechestrul asigurător asupra ”tuturor bunurilor mobile și imobile extinderea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, aparţinând următoarelor persoane fizice Popoviciu Gabriel-Aurel, Bejenaru Andrei-Mihai, Alecu Ioan-Niculae, Diaconescu Ştefan şi persoane juridice: S.C. Băneasa Investments S.A., S.C. Băneasa Bussines & Tehnology Park S.A. şi S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L., până la restituirea integrală a terenului în suprafaţă de 224,6 hectare şi a construcţiilor - sediul Biroului Notarului Public „Băsescu Ioana”, precum şi a sumei de 1.418.646,6 lei şi dobânda legală aferentă acesteia, de la data rămânerii definitive a prezentei şi până la achitarea integrală a acesteia”, se arată în decizia instanţei.
Conturi blocate
Mai mult, judecătorul Tudoran a decis înfiinţarea unei popriri asigurătorii asupra conturilor aparţinând următorilor inculpaţi: „Popoviciu Gabriel-Aurel, Bejenaru Andrei-Mihai, Alecu Ioan-Nicula şi Diaconescu Ştefan şi a părţilor responsabile civilmente S.C. Băneasa Investment S.A., S.C. Băneasa Bussines & Tehnology Park S.A. şi S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L., până la restituirea integrală a terenului în suprafaţă de 224,6 hectare, evaluat prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cauză la suma de 6.194.722.180.586,5 lei (echivalent a 180.821.091 dolari USA, la nivelul anului 2006), precum şi a sumei de 1.418.646,6 lei (contravaloarea construcţiilor demolate)”.
Cine încasează banii
În plus, „sumele de bani datorate cu orice titlu condamnaţilor: Popoviciu Gabriel-Aurel, Bejenaru Andrei-Mihai, Alecu Ioan-Niculae, Diaconescu Ştefan şi părţilor responsabile civilmente S.C. Băneasa Investments S.A., S.C. Băneasa Bussines & Tehnology Park S.A. şi S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L., de către terţii cu care aceştia au încheiat acte juridice vor fi poprite în mâinile acestora în limitele prevăzute de lege, de la data primirii prezentei hotărâri, prin care s-a înfiinţat sechestrul şi poprirea”, se mai arată în hotărârea CAB.
Judecătorul a mai decis ca aceste sume de bani să fie consemnate de către debitori, fie la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă. În plus, instanţa a decis sesizarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (instituţie din cadrul Ministerului Justiţiei), pentru luarea măsurilor legale în vederea valorificării bunurilor sechestrate şi poprite precum şi „comunicarea către A.N.A.F. a prezentei hotărâri, pentru luarea măsurilor legale, privind executarea debitorilor şi recuperarea prejudiciului”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti, care nu este definitivă.
Tranzacţii ilegale cu terenurile statului
Cu aceeaşi ocazie s-a constatat că imobilul compus din teren, în suprafaţă de 224, 6 hectare şi construcţii (sediul Biroului Notarului Public „Băsescu Ioana” – clădire de patrimoniu) este proprietatea publică a Statului român dobândit în temeiul legii promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 2746 din data de 31 iulie 1929, publicat în M.O. nr.160, partea I din data de 1 august 1929 şi procesul verbal din 31 iulie 1929 (terenurile, în mod expres, au avut o anumită afectaţiune direct legată de atribuţii în domeniul învăţământului superior agricol şi de medicină veterinară, dar şi de cercetare ştiinţifică) – conform contractului de donaţie cu afectaţiune încheiat între Statul român şi Maria Bibescu; terenul în cauză şi clădirile aferente neputându-se înstrăina, nici în tot, nici în parte, pentru orice destinaţie ar fi.
Pentru aceste considerente, Tudoran a decis „ Restituirea către Statul român a suprafeţei de teren de 224,6 hectare, situat în şos. Bucureşti-Ploieşti nr.42-44, sector 1, Bucureşti, nr. cadastral 4506, cu următoarele vecinătăţi: la Est - comuna Pipera, la Sud – Aeroportul Băneasa şi Aeroclubul Român, la Vest – D.N.1, la Nord – Bd. Privighetorilor şi a construcţiilor existente – clădire, plus anexe – sediul Biroului Notarului Public „Băsescu Ioana”.
Dispărut înainte de condamnare
În august 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat de instanţa supremă la 7 ani închisoare. Imediat s-a constatat că Popoviciu este plecat din ţară. Pe site-ul Poliţiei Române au fost publicate datele de identitate ale omului de afaceri, în vârstă de 58 de ani, precizându-se că acesta nu are domiciliul în România. Ulterior, Popoviciu, de la Londra, a deschis mai multe acţiuni în instanţă prin intermediul avocaţilor săi în încercarea de a scăpa de condamnarea definitivă.
Îți mai recomandăm Războiul Trump-Biden ajunge în România
Poliţia Română menţionează că Puiu Popoviciu se sustrage de la executarea pedepsei de 7 ani de închisoare, la care a fost condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.
Recent, avocatul lui Donald Trump, Rudy Giuliani, a acuzat presa americană că nu investighează acuzaţiile de corupţie împotriva fostului vicepreşedinte Joe Biden şi a familiei acestuia. Giuliani susţine că presa de la Washington nu a scos la iveală afacerile familiei Biden în Ucraina sau România. New York Times anunţa în mai că fiul lui Biden i-a acordat consultanţă lui Gabriel Popoviciu, iar în august 2018 Giuliani admitea că a fost plătit de firma de consultanţă a fostului director FBI Louis Freeh, avocatul lui Popoviciu, pentru un text în care acuza anticorupția din România.