Pierduți de drumuri | Șoselele morții din România: unde și de ce au loc cele mai grave accidente

Aici a murit cineva. Vedem locurile, auzim sirenele și ne gândim că puteam fi noi. Și dacă respectăm regulile și dacă nu. Și dacă conducem sau suntem pasageri, și dacă mergem în concediu, la serviciu sau la cumpărături. Și dacă e noapte sau zi.

În România, un om e rănit grav sau ucis într-un accident rutier în fiecare oră.

În ultimii 10 ani, numărul accidentelor grave a scăzut, dar România rămâne țara cu cele mai multe accidente rutiere din Uniunea Europeană: 22.836 anul trecut, dintre care 6.272 accidente grave.

Pentru unii dintre noi drumul cu mașina înseamnă serviciu. Pentru alții, concediu sau amândouă. Oricum ar fi, mulțumim pentru flash-urile prin care șoferii care vin din sens invers ne spun că „e poliție”, și ne bucurăm de tehnologie când Waze ne anunță: „poliție raportată în față”, sau, cum să nu te bucuri? „groapă raportată în față”. Sau când Google Maps „reconfigurează traseul” nu pentru că ai greșit drumul, ci pentru că „a aflat” că e vreun blocaj de trafic în față. Sau, poate, un accident.

DN1, Prahova

În 2020, pe drumurile din Prahova au murit 61 de oameni. Au fost răniți grav 1.024.

Anul acesta, din ianuarie până în iulie, pe drumurile din Prahova au murit 38 de oameni și au fost răniți grav 55.

Județul are o rețea de drumuri de peste 4.000 de kilometri cu tronsoane de șase drumuri naționale. 100 de kilometri din DN1 / E60 sunt în Prahova, iar acești kilometri sunt, în unele perioade, tranzitați de 30 – 40 de mii de autovehicule.

„Viteza este principala cauză a accidentelor, și la nivel național și în județul Prahova”, spune, pentru Europa Liberă, comisarul șef Adrian Iacob, șef al Serviciului Rutier Prahova, care ne-a arătat câteva „puncte negre" de pe DN1, în județul Prahova, și ne-a explicat cum, de ce s-au produs și cu ce urmări:

Pierduți pe drumuri

Pe un drum național cu două benzi, în afara localității, spune comisarul șef Adrian Iacob, viteza e cel mai mare pericol. În 2020, pe drumurile din afara localităților au murit 537 de oameni. Numărul celor care au murit în localități, potrivit Institutului Național de Statistică (INS) a fost de 1.076, iar pe autostrăzi 33.

Viteza e singura explicație plauzibilă pentru accidentul din 7 mai, de pe DN1, lângă Băicoi, când mașina în care se afla o familie și cei doi copii a părăsit drumul și a intrat într-un stâlp de înaltă tensiune. Părinții au murit pe loc, unul dintre copii, la spital. La doar o săptămână, o altă mașină intra într-un stâlp. Tot lângă Băicoi. Fără victime de această dată.

Impactul în accidentul din 7 mai a fost atât de puternic, încât motorul a zburat la câțiva metri de stâlp.

În anul 2020, din cele 22.836 de accidente rutiere produse în România, 6.272 (aproape o treime) au fost accidente grave, în care au murit 1.644 de oameni și au fost răniți grav 5.484. Cele mai multe accidente rutiere grave din 2020 s-au produs în București și în județele Prahova, Cluj, Brașov, Iași și Suceava.

O căutare pe platforma Google după cuvintele „accident rutier România” are, la începutul acestei săptămâni, 5 milioane de rezultate, iar „accidente 2020” vine cu 152 de milioane de rezultate. Aflăm imediat că România are cea mai mare rată de accidente rutiere din Uniunea Europeană. Sau, cel puțin, o avea în 2019.

Îți mai recomandăm Editorial | Pierduți pe drumuri: strada, ca o țară. De ce ne omorâm unii pe alții pe șosele?

La cum a început 2021 însă, sunt șanse mari să rămână așa. „Accident Romania 2021” are peste 56 de milioane de rezultate la o căutare pe Google. Iar de acolo:

• „Un accident grav a fost provocat în Timișoara...”
• „Accident în lanț pe DN1, la Cheia...”
• „Nou accident pe A2 cu patru autoturisme...”
• „Un grav accident s-a produs la Bacău...”
• Topul celor mai grave accident...”
• „Soți și soție, morți într-un accident grav la Iași...”

Și lista poate continua, cu toate județele, cel mai probabil toate orașele, toate drumurile naționale, toate tipurile de mașini, sau toate tipurile de accidente, așa cum a fost în 2020:

Accidentele între vehicule sunt cele mai frecvente în România, au cel mai mare număr de morți și, de multe ori, nu doar una, două sau trei victime. În 18 mai, la Nistorești, lângă Comarnic, au murit nu mai puțin de cinci oameni, pasageri în aceeași mașină condusă de un tânăr de 21 de ani, care a intrat pe contrasens.

Nistorești, 18 mai 2021. Cinci morți (dintr-o singură mașină) și doi răniți ușor.

Cele mai multe accidente din România au loc între autoturisme. Din accidentele cu „vătămări corporale”, după cum le descrie INS, produse în 2020, doar 1,25% au fost provocate de vehicule pentru transportul mărfii sau de autovehicule mari, de transport public al persoanelor. Aproape 60% au fost provocate de autoturisme.

În ianuarie, la Adjud, cinci autoturisme au fost implicate într-un accident. Una dintre ele a intrat în coliziune frontală cu un tir. O femeie a murit.

Săptămâna trecută, la Ilieni, în județul Mureș, un autoturism a intrat frontal într-un camion. Pe contrasens. Șoferul autoturismului, o tânără de 21 de ani, a murit.

După viteză, a doua cauză a accidentelor din România este atitudinea pietonilor, spune comisarul-șef Adrian Iacob, mai exact, faptul că aceștia nu circulă pe unde ar trebui să circule, potrivit legii, nu traversează pe unde au voie să traverseze, nu sunt atenți nici atunci când știu că nu se află unde ar trebui să fie. În 2020, au murit în accidente 588 de pietoni.

În 23 ianuarie, la Popești, un bărbat de 50 de ani mergea pe marginea DN2. Era aproape întuneric, a fost lovit de un autoturism și a murit. Totuși, cele mai multe accidente rutiere au loc ziua (peste 70% din total în 2020) și cele mai multe decese sunt cauzate de acestea (peste 56% din total, în 2020).

În 30 iulie, în Hunedoara, un șofer beat a provocat un accident în care au fost implicate trei mașini. Au fost răniți trei oameni.

După viteză și pietoni neatenți, cauzele accidentelor mai includ abaterile bicicliștilor (aceștia au provocat aproape 3.000 de accidente în 2020, circa 13% din total)‚ dar și neacordarea priorității (fie altor altor mașini, fie pietonilor) și consumul de alcool. Peste 100 de oameni au murit în 2020 în accidente a căror cauză a fost declarată consumul de alcool.

„Harta morții”

Harta morții pe drumurile din România e o realitate pe care nu o ascunde nimeni. Autoritățile de la București au inclus-o chiar în intens dezbătutul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în care au admis că România are cea mai proastă situație din UE în privința accidentelor. Guvernul anunță în acest document, aflat încă în analiză la Bruxelles, că în urma investițiilor pe care le propune, și pentru care cere bani europeni, „punctele negre” de pe drumurile din România vor fi reduse cu 45% iar numărul de victime din accidente în trafic va fi redus cu 20%”.

Potrivit PNRR, România va avea o nouă Strategie Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021 - 2030.

Autoritățile de la București promit:

• modificarea cadrului legislativ la nivel primar, secundar și terțiar aferent măsurilor prevăzute pentru asigurarea siguranței rutiere;
• măsuri de coordonare și clarificare a acțiunilor planificate și implementate de către fiecare actor cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere;

Din 2022, ar urma să devină obligatorii mai multe elemente de siguranță a mașinilor:

• Sistem inteligent de asistență pentru controlul vitezei;
• Facilitarea instalării sistemului antidemaraj;
• Sisteme de avertizare la somnolență și lipsă de atenție a conducătorului auto;
• Semnale de frânare de urgență;
• Sisteme de avertizare la mersul înapoi;
• Monitorizarea precisă a presiunii în pneuri;
• Dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele (cutia neagră);

Îți mai recomandăm Pierduți pe drumuri | De ce este românul șofer pe viață și ce (nu) învățăm la școlile auto

Ca parte a implementării viitoarei Strategii Naționale pentru Siguranță Rutieră (2021 - 2030), Guvernul promite punerea în aplicare a Strategiei privind eliminarea punctelor negre de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi.

În privința drumurilor, a căror stare proastă e invocată de mulți români atunci când analizează diverse accidente rutiere, Guvernul promite nu doar kilometri de autostrăzi, ci și, printre altele, „construirea de sensuri giratorii și pasaje denivelate, resistematizarea circulației pe sectoarele periculoase, îmbunătățirea semnalizării și a vizibilității pe sectoarele periculoase prin asigurarea iluminatului pe timp de noapte cu soluții moderne” etc.

În opinia comisarului-șef Adrian Iacob, șeful Poliției Rutiere Prahova, orice măsură de creștere a siguranței în trafic, de la giratorii la parapete de beton, este binevenită și ajută demonstrabil la reducerea accidentelor grave. Ar mai fi de lucru la mentalitate, atitudine și respect.

Comisarul-șef Adrian Iacob spune că observă frecvent în trafic, mai ales atunci când nu poartă uniformă sau nu e cu o mașină inscripționată, așa-numitele „șicanări", care se transformă, de multe ori, în agresivitate sau chiar violență.

„Depășesc pe stânga, pe dreapta, se pun în fața celui depășit, că, vezi Doamne, l-a enervat, pun frână, îi arată gesturi obscene. Ajung pe la intersecții, se dau jos din mașină, își atrag atenția într-un anumit mod, se mai și bat”, spune Adrian Iacob, care precizează că și aceste manifestări ar urma să poată fi sancționate printr-un proiect de modificare a legislației rutiere. Până atunci, el invocă dorința tuturor de a „avea o țară ca afară”, și amintește că aceasta înseamnă și a acorda prioritate, a purta centura sau chiar reflexul simplu de a semnaliza.

Trailer | Pierduți pe drumuri: strada, ca o țară. De ce ne omorâm unii pe alții pe șosele?