Bună dimineața,
Două sunt subiectele internaționale care țin invariabil primele pagini ale presei occidentale și pot trezi interes la București. În România, semne stranii clatină sprijinul pentru premierul Cîțu la congres, dar o singură certitudine:
- Parisul anulează discuții militare cu Londra, după ce și-a rechemat ambasadorii de la Washington și Canberra. Franța pierde miliarde după ce SUA & Marea Britanie au semnat cu Australia acordul Aukus/ 56 miliarde USD /submarine.
- Vladimir Putin își asigură un nou mandat la Kremlin. Pe fondul presiunilor uriașe asupra competitorilor, Rusia Unită pierde 10%, dar câștigă alegerile parlamentare.
- Spirala Covid se multiplică în România. Tulpina Delta afectează copiii, un număr din ce în ce mai mare de pacienți minori sunt spitalizați.
S-a supărat Franța. Ce faci când pierzi 66 de miliarde de dolari
Dacă ești președintele Emanuel Macron, te superi și transmiți acest lucru prin semnale clasice. În limbaj diplomatic, retragerea ambasadorilor din țări aliate pare o manifestare a furiei.
Washington Post scrie că președintele Biden ar vrea să discute la telefon cu Emanuel Macron ca să aplaneze conflictul. Australia și-a motivat decizia de a semna contractul americano-britanic Aukus, prin faptul că submarinele cu propulsie nucleară franțuzești nu țin pasul cu tehnologia folosită în prezent de China. Or, cumpărarea celor 12 submarine este menită tocmai pentru a contrabalansa influența Beijingului în Pacific. Subiectul e dezbătut pe larg de The Guardian, care calculează că Franța a pierdut de fapt un contract de 99 de miliarde de dolari.
Ambasadorul francez, Jean-Pierre Thebault, la aeroportul din Sydney, pe 18 septembrie 2021, după ce a fost retras de la post pentru consultări de președintele Macron. Thebault a spus că decizia Australiei de la înlocui submarinele franțuzești unele americane prin acordul Aukus este „o greșeală uriașă”.
Le Monde punctează că aseară, la îmbarcarea spre Statele Unite pentru reuniunea ONU și o întâlnire cu președintele Biden, premierul britanic Boris Johnson a spus că „dragostea noastră pentru Franța este indestructibilă”. Transferul disputei în registru afectiv nu pare să sugereze că Parisul este luat în serios, ci că mai degrabă e tratat cu răbdare să-și depășească criza de nervi.
Cert este că în această dimineață, BBC a deschis cu anunțul că ministrul Apărării francez, Florence Parly, a anulat discuțiile cu omologul britanic, Ben Wallace. Un fost ambasador britanic la Paris care urma să își secondeze ministrul, a sugerat o amânare sine die.
Acordul Aukus urmează să transforme Australia în cea de-a șaptea putere deținătoare de submarime nucleare din lume. China și Coreea de Nord se plâng, în context, de „mentalitatea de tip Război Rece” a Aliaților, respectiv „declanșarea unei curse a înarmărilor”.
Rusia rămâne sub președintele Vladimir Putin. Pentru cât timp?
După trei zile de alegeri, dar presiuni și abuzuri sistematice asupra opozanților, cu principalul critic, Alekei Navalnîi în închisoare, Vladimir Putin câștigă. Putin domină Rusia din 2000, cu un singur intermezzo la Kremlin al lui Dimitri Medvedev, timp în care Putin a fost premier. Transferul de popularitate a fost de multe ori făcut și către partidul său - „Rusia Unită".
Vladimir Putin și-a asigurat majoritatea capabilă să schimbe Constituția și să îi permită să candideze inclusiv după vârsta de 80 de ani.
Potrivit rezultatelor oficiale preliminare, după numărarea a 50% din voturi, „Rusia Unită” se plasează în topul celor 14 formațiuni care au participat la alegeri, cu 46% din voturi. Partidul Comunist se plasează pe locul al doilea, cu 21% din voturi. Cât de corecte au fost alegerile? Le Monde spune direct că au fost marcate de fraudă. The Guardian amintește de încarcerarea lui Navalîi.
Miza alegerilor au fost cele 450 de locuri de deputat din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului. Deși „Rusia Unită” pare să fi pierdut circa 10% procente, formațiunea Vladimir Putin obține o majoritate confortabilă așa încât să poată rămâne la putere pentru alte mandate. Președintele rus are acum 69 de ani.
„Golful este nu este un sport exclusivist”
Golful este un sport exclusivist. Rădăcinile sale sunt aristocratice și profund elitiste. Nu întâmplător, golful a fost un sport inexistent în Republica Populară Română, la fel în Republica Socialistă România, iar în tranziție, puținii pasionați s-au îndreptat spre terenurile de golf din țările vecine. În Republica România nu a existat un teren de golf profesionist până ieri, când cel de la Pianu de Jos/ jud. Alba a fost inaugurat de președintele Iohannis care a făcut o declarație memorabilă.
Inadecvarea mesajului prezidențial - la criza politică, inflație, pandemie, dar și la contextul general în fruntea unei țări descrise frecvent în Occident drept „una dintre cele mai sărace țări din Europa" - amintește de gafa Vioricăi Dăncilă care aflată în 2018, la Podgorica, în Muntenegru, și-a exprimat bucuria că se află la Priștina, în Kosovo, un stat nerecunoscut de autoritățile de la București.
Președintele Iohannis este un susținător al premierului Cîțu la congresul PNL de la sfârșitul săptămânii. Competiția internă a generat o cerere enormă de bani publici, iar oferta premierului a nemulțumit USR PLUS care a ieșit de la guvernare. În ciuda forței afișate, se pare că bătălia de la congres se va juca până în ultima clipă.
Europa Liberă nu va insista aici asupra unui top al bancurilor legate de pasiunea președintelui pentru golf. Remarcăm în treacăt consistența mesajului transmis de Ambasada Suediei, cel cu jucătorul de golf fugărit de un elan. Ne îndoim că elanul era supărat pe faptul că 11% dintre copiii din țara respectivă merg la culcare flămânzi. Cifra se referă la România, iar SPP are grijă ca președintele Iohannis să nu fie deranjat în nicio situație.
„Puțin deranj” va provoca, totuși, pandemia. Medicii atrag atenția că tulpina Delta afectează copiii, cei cu afecțiuni cronice fiind cei mai expuși. În București, incidența a trecut de 2 la mia de locuitori, ceea ce a repus în funcțiune primele restricții ale toamnei. A apărut primul „județ roșu”, Satu Mare, iar șeful Grupului de Comunicare Strategică, Raed Arafat, a reapărut pe scena publică. Deocamdată cu dileme: trecem sau nu trecem din nou la școala online?
Alte subiecte:
- Premierul Johnson declară în ajunul reuniunii ONU dedicate schimbărilor climatice că cele mai bogate țări trebuie să plătească mai mult pentru poluare.
- Washington Post explică într-o excelentă analiză că talibanii se plictisesc la Kabul. Terorizarea civililor nu poate compensa lupta de gherilă.
- Când faceți o pauză de cafea, merită să aruncați o privire asupra premiilor Emy, decernate aseară.
Ne revedem mâine, toate cele bune,
Elena