Socialiștii președintelui Dodon și alianța Maiei Sandu au făcut o coaliție ad-hoc pentru scoaterea oligarhului Vladimir Plahotniuc din joc.
Republica Moldova intră în a trei zi de criză politică majoră. Maia Sandu, premierul ales sâmbătă în parlament cu voturile blocului ACUM şi ale Partidului Socialiştilor apropiat preşedintelui Igor Dodon, a convocat pentru luni prima şedinţă a guvernului, sedintă în care a luat deja decizii importante. Partidul Democrat refuză să plece, însă, de la putere şi să elibereze Casa Guvernului. Între timp, Uniunea Europeană s-a declarat “deschisă să coopereze cu guvernul legitimat democratic”, sugerând, dar nespunând explicit că ar fi vorba despre executivul Maiei Sandu. Departamentul de Stat de la Washington le-a cerut liderilor politici de la Chişinău să manifeste reţinere, să ajungă la consens şi să respecte “voinţa poporului” exprimată în scrutinul din 24 februarie.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, care a criticat ultimele decizii ale Curţii Constituţionale ca “fiind greu de înţeles” şi aparent “arbitrare”, îi cere Comisiei de la Veneţia “un aviz urgent” pe marginea acestora, inclusiv referitor la decizia fostului premier democrat Pavel Filip cu privire la “dizolvarea parlamentului”.
Este o intervenție ce poate oferi o cale pentru anularea deciziilor Curții Constituționale moldovene, în sprijinul fostei guvernări a Partidului Democrat, care refuză să cedeze puterea guvernului Maiei Sandu.Curtea Constituțională rămâne controlată de Vlad Plahotniuc, fruntașul PD.
În fața mai multor instituții ale statului, activiștii PDM, aduși de Plahotniuc au montat corturi, în încercarea de a bloca accesul în clădiri al noilor reprezentanţi ai puterii.
Democrații care spun că au negociat în secret cu Dodon formarea unui nou guvern, l-au acuzat de trădare. La protestele de stradă de duminică, liderii PD au cerut demisia lui Dodon, spunând că acesta a fost finanțat de Rusia, în vreme ce crearea noii majorități parlamentare ar fi o tentativă de lovitură de stat.
Pavel Filip, declarat prin una din deciziile Curţii Constituţionale preşedinte interimar, a anunțat duminică dizolvarea Parlamentului și semnarea decretului prin care a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019.
Pe Igor Dodon, Curtea l-a suspendat din funcţia de preşedite imputându-i că a refuzat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului după ce, vineri, instanţa stabilise că termenul de 3 luni de la data validării alegerilor (9 martie 2019) statuat în Constituție, pentru formarea noului guvern, nu înseamnă 3 luni, ci 90 de zile, ceea ce ar însemna că guvernul Maiei Sandu ar fi fost învestit peste termenul stabilit de Curte. Între timp suspendarea președintelui moldovean a expirat, iar el a cerut comunității internaționale să intermedieze „procesul de transmitere pașnică a puterii” la Chişinău și a îndemnat ”poporul Moldovei la o mobilizare fără precedent și ieșirea la proteste pașnice”, atunci când vor fi chemați.
Pe tot parcursul weekend-ului lucrurile au degenerat, inclusiv prin aruncarea curcanilor peste gardul președinției.