În ceea ce privește alegerile locale, cheltuielile partidelor și candidaților au ajuns la 145 milioane de lei (aproximativ 29 de milioane de euro).
Un total de aproape 60 de milioane de euro pentru campaniile electorale pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, prin urmare.
„Este important că anul acesta am avut săptămânal raportări de la partide și de la competitorii electorali privind veniturile și așa am putut să vedem cum s-au cheltuit banii. Marea problemă este că sunt foarte haotice datele despre finanțare”, spune Septimius Pârvu, de la Expert Forum.
Raportul publicat de Expert Forum arată că, pentru alegerile europarlamentare, 69 de milioane de lei (aproape 14 mil. euro) au provenit din contribuții ale candidaților, iar restul din transferuri ale partidelor.
Veniturile declarate ale partidelor:
- Alianța PSD-PNL - 19,4 milioane de euro (97 milioane de lei)
- Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD) - 3,4 milioane de euro (17 milioane de lei)
- Alianța AUR și PNCR (Partidul Național Conservator Român)- 5,4 milioane de euro (27 de milioane de lei).
(sursa: Raport Expert Forum)
Expert Forum a monitorizat declarațiile făcute de partidele polilitice privind cheltuielile către Autoritatea Electorală Centrală
Dintre fondurile aduse în camapnie direct de candidați, cea mai mare parte provine din împrumuturi (70%), apoi venituri proprii (28%), iar donațiile sunt doar puțin peste 1%.
AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) este partidul care a raportat cei mai mulți bani din venituri ale candidaților, aproape 5 milioane de euro (24,7 milioane de lei).
„La europarlamentare e un trend interesant – în sensul că cea mai mare parte din bani au fost aduși din împrumuturile candidaților, undeva la 70%, plus fondurile pe care le-au adus partidele din venituri proprii sau prin subvenții”, mai spune Septimius Pârvu.
Cheltuielilor făcute de candidați și partide la europarlamentare sunt simțitor mai mari comparativ cu 2019.
Expertul arată că, în urma analizei veniturilor, a observat că la unele partide împrumuturile consistente le-au făcut de fapt candidații neeligibili.
„De exemplu, la AUR sunt candidați care sunt după locul 30, neeligibili evident, care au adus împrumuturi de peste 1,5 milioane de lei. Ne-am uitat și la cât câștigă cei care au donat. Era un candidat care câștiga 25.000 lei pe an și a dat un împrumut de 2,5 milioane de lei”, spune Septimius Pârvu.
Raportul arată că opt astfel de candidați, aflați pe locuri neeligibile, au împrumutat partidul cu peste 1,5 milioane de lei fiecare, deși veniturile lor anuale - conform declarațiilor de avere - se plasau între 0,1 și 10% din valoarea împrumutului.
Candidații de la AUR sunt printre primii contributori la europarlamentare
Și la Partidul Național Liberal (PNL) sunt contribuții semnificative aduse de candidați care nu se regăsesc pe locuri eligibile.
„Se ridică semne de întrebare legitime cu privire la interesul acestora de a finanța o campanie care, cel mai probabil, nu le va aduce un mandat de europarlamentar în urma alegerilor și se nasc suspiciuni privind posibila finanțare indirectă a campaniei de către terți sau finanțarea campaniei de către un număr mic de persoane interesate care folosesc candidații ca intermediari”, spune Septimius Pârvu.
„Noi am propus ca pentru acești bani aduși de candidați ca împrumuturi să fie publicată sursa banilor peste o anumită sumă. Vrem să vedem de unde vin acești bani”.
Raportul arată că cei care au împrumutat partidu, însă nu au câștigat vreun madat nu mai trebuie să depună declarații de avere dacă nu sunt aleși în funcții publice. Astfel, sursa împrumuturilor rămâne necunoscută.
Alegeri locale cu venituri proprii de la partide
Tot raportul arată că, la alegerile locale, candidații au declarat contribuții din venituri proprii de peste 45 de milioane de euro (228 de milioane de lei) și sume transferate din subevnțiile de la bugetul de stat de 2 milioane de euro (11 milioane de lei).
O problemă semnalată de raportul Expert Forum este modul în care s-au numărat și centralizat voturile. Experții spun că Biroul Electoral Central a dat 200 de decizii pentru respingerea cererilor de renumărare făcute de partidele politice.
„Respingerea tuturor acestor cereri – recunoscând că unele nu sunt întemeiate – reduce încrederea publică și a competitorilor electorali în procesul de contestare a posibilelor încălcări ale legislației. Alegerile ale căror rezultate sau proceduri nu sunt percepute ca solide de către public riscă să afecteze încrederea în democrație”, conchide raportul.
Îți mai recomandăm Contestațiile REPER la alegerile europarlamentare. Ce s-ar fi putut schimba?Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.