Pe scurt
- Anularea scrutinului prezidențial din România în decembrie 2024 ar fi unul dintre efectele unei presupuse ingerințe a Comisiei Europene în alegerile din mai multe state, susține un raport preliminar publicat miercuri seară de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite.
- Raportul preliminar susține că regulile privind conținutul impus de UE giganților tech ar fi, de fapt, instrumente de cenzură ce afectează preponderent mesajele partidelor conservatoare și populiste și ale simpatizanților lor.
- Acuzațiile sunt „absurde și nefondate”, a reacționat Bruxellesul, care susține că regulile pe care trebuie să le respecte Meta, Google sau X sunt menite combaterii dezinformării.
- Reacțiile din România sunt timide: președintele Nicușor Dan spune că raportul american nu este despre România, ci despre politicile Uniunii Europene. Opoziția suveranistă jubilează și spune că documentul îi dă dreptate în privința anulării alegerilor din 2024.
Un raport preliminar de 160 de pagini publicat pe 3 februarie de Comisia Juridică din Camera Reprezentanților din SUA, acuză Comisia Europeană că ar fi cenzurat – timp de un deceniu – libertatea de exprimare a cetățenilor americani, urmare a cenzurii ce ar fi fost practicată contra cetățenilor europeni.
„Amenințarea cenzurii Străine, partea a II-a: Campania Europei de cenzură a internetului global și cum dăunează discursului american în Statele Unite”susține că DSA – Digital Service Act, legea privind serviciile digitale a Uniunii Europene, adoptată în 2022 – funcționează ca un instrument de cenzură digitală.
Mai exact, că ar obliga giganții tech să își modifice politicile de moderare a conținutului la nivel global, ca să respecte cerințele impuse de Uniunea Europeană. Cele mai multe platforme afectate de această presupusă cenzură sunt americane: Alphabet (Google, YouTube), Meta (Facebook, Instagram) sau X.
„Comisia Europeană a acționat pentru a cenzura informații adevărate și discursul politic referitor la unele dintre cele mai importante dezbateri de politică publică din istoria recentă – inclusiv pandemia COVID-19, migrația în masă și problemele transgender”, scrie în raport.
Comisia Europeană neagă acuzațiile și le-a catalogat drept absurde.
Din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților – care a publicat documentul – fac parte 44 de membri. Între aceștia, 25 sunt republicani și 19 democrați. Comitetul este condus de republicanul Jim Jordan.
Criticile aspre din raport privind respectarea libertății de exprimare și, prin urmare, a libertății politice din Uniunea Europeană, nu sunt fără precedent.
În ultimul an, începând cu discursul vicepreședintelui american JD Vance de la Munchen, din februarie 2025, și încheind cu cel al președintelui SUA Donald Trump, de luna trecută, de la Davos, Europa a fost criticată frecvent și apăsat pentru ceea ce administrația de la Washington consideră a fi o decădere a libertăților și vitalității Uniunii Europene.
Acuze privind presupuse limitări ale libertății de exprimare în Uniunea Europeană au fost rostogolite în ultimul an, de numeroase ori, și de influentul multimiliardar Elon Musk – un apropiat al administrației Trump.
Presiuni repetate asupra platformelor tech & social media
Potrivit raportului preliminar american, principalele inițiative de cenzură ale Comisiei Europene din ultimul deceniu au fost Codul de bune practici privind dezinformarea, Codul de conduită pentru combaterea discursului ilegal instigator la ură online și, cel mai recent,Digital Services Act (DSA) este o reglementare europeană care impune reguli stricte serviciilor digitale online pentru a crea un mediu mai sigur și mai transparent în UE. DSA vizează platformele online precum rețelele sociale, piețele online, magazinele de aplicații și motoarele de căutare. Legea interzice publicitatea țintită bazată pe rasă, religie, orientare politică, combate conținutul ilegal, impune transparență pentru finanțarea și direcționarea reclamelor, solicită platformelor rapoarte anuale de moderare a conținutului și protecție sporită pentru minori..
Comisia Europeană a organizat peste 100 de întâlniri cu companii precum TikTok, X (fost Twitter), Facebook/Meta și YouTube, începând cu 2020, pentru a le influența politicile globale de conținut conform standardelor DSA, și a celor două Coduri de reguli, scrie în document. Iar aceste reguli se răsfrâng, constată raportul, și asupra conținutului din SUA.
„În spatele ușilor închise, presiunea a fost și mai mare. Comisia Europeană le-a transmis platformelor în repetate rânduri să cenzureze mai agresiv conținutul legat de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina – două dintre cele mai importante evenimente politice ale anilor 2020. Această campanie a ajuns până la cel mai înalt nivel: lideri ai Comisiei Europene, inclusiv vicepreședinta pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, și comisarul pentru Piața Internă, Thierry Breton, s-au întâlnit regulat cu directorii generali ai platformelor pentru a exercita presiuni pentru mai multă cenzură [....] Pe scurt, platformele și-au schimbat regulile pentru a cenzura informații adevărate în Statele Unite ca urmare a presiunii Comisiei Europene”.
sursa: Raport preliminaral Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților
Raportul argumentează că sancțiunile potențiale prevăzute de DSA – inclusiv amenzi de până la 6% din venitul global al unei platforme – creează un stimulent puternic pentru companii să implementeze aceste politici global, nu doar în UE.
Acuzații de țintire a discursului conservator și populist
Raportul preliminar acuză, de asemenea, Comisia Europeană că acțiunile sale de reglementare a conținutului online nu sunt neutre politic, ci vizează în mod disproporționat conținutul conservator și populist, mai ales când acesta critică narațiuni instituționale sau politicile dominante.
Cei care au redactat raportul susțin că, deși DSA este oficial prezentată ca o lege pentru combaterea dezinformării și protejarea democrației, în practică aceasta ar fi fost folosită ca un mecanism de suprimare a unor idei politice legitime.
„Union Internet Forum (EUIF), creat inițial pentru a opri recrutarea teroristă online, etichetează acum discursul politic conservator convențional drept «extremism violent de dreapta» și exercită presiuni asupra platformelor să îl cenzureze, mergând până la a le furniza un manual despre cum să facă acest lucru”.
sursa: Raport preliminaral Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților
Raportul dă ca exemplu, în această privință, alegerile din 2023 din Slovacia:
„Ghidurile interne de moderare a conținutului TikTok arată că platforma a cenzurat următorul «discurs de ură» în timp ce se afla sub presiunea cenzurii europene: «Există doar două genuri»; «Copiii nu pot fi trans»; «Trebuie să stopăm sexualizarea tinerilor/copii»; «Cred că ideologia LGBTI, ideologia de gen, ideologia transgender reprezintă o mare amenințare pentru Slovacia, la fel ca și corupția».Aceste afirmații nu constituie «discurs de ură» — ele reprezintă opinii politice despre o problemă științifică și medicală controversată”.
Alegerile din Slovacia au fost doar începutul, menționează documentul.
„Între 2023 și 2025, Comisia Europeană a interacționat cu platformele online și a exercitat presiuni asupra acestora pentru a cenzura agresiv conținutul înaintea alegerilor naționale din Republica Moldova, Țările de Jos, Franța, Irlanda și România”, dar și înainte de alegerile europarlamentare din 2024.
Conform raportului, rezultatul acestei politici este că platformele online americane au moderat conținutul utilizatorilor din SUA „mai agresiv decât ar fi făcut‑o altfel, influențate de regulile DSA și de presiunea Comisiei”.
Acest lucru a dus la eliminarea sau suprimarea unor forme de discuție politică care ar fi fost protejate de libertatea de exprimare în SUA.
„Cu alte cuvinte, Comisia Europeană se aștepta ca platformele să modifice regulile globale de moderare a conținutului pentru a cenzura materiale pentru a respecta legile din UE – materiale care altfel ar fi protejate de Primul Amendament în Statele Unite”.
Comisia Europeană: DSA protejează democrația, nu intervine în alegerile naționale
Reprezentanții Uniunii Europene resping acuzațiile și le califică nefondate și absurde.
Oficialii europeni afirmă că reglementările DSA urmăresc responsabilizarea platformelor și protejarea drepturilor fundamentale, nu cenzura spiritului civic sau a libertății de exprimare.
„Referitor la ultimele acuzații de cenzură: Pură absurditate. Complet neîntemeiate”, a declarat pentru Le Monde, purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale al UE, Thomas Regnier.
Într-o declarație făcută miercuri, 4 februarie, Regnier a subliniat că „Comisia nu interferează niciodată în alegerile naționale. Aceasta este competența statelor membre, iar alegerea aparține cetățenilor la nivel național.”
Referindu-se la rolul platformelor online, el a explicat că responsabilitatea respectării legislației revine acestora: „Scopul DSA este să pună responsabilitatea acolo unde îi aparține – la platformele online. Mingea este în terenul lor. Trebuie să vă conformați pentru că protejăm cetățenii și democrațiile noastre.”
„Să stai la masă cu platformele și să le spui: «Băieți, puneți-vă treaba în ordine. Se desfășoară alegeri aici. Să nu existe nicio cale ca algoritmii voștri să amplifice conținut politic al unui partid și, în același timp, să ascundeți sau să reduceți vizibilitatea celorlalți. Fiindcă dacă faceți asta, interveniți în alegeri». Deci nu Comisia interferează în alegeri, ci platformele”, s spus purtătorul de cuvânt.
DSA și acțiunile Comisiei au ca obiectiv protecția democrației și transparența electorală, nu influențarea rezultatelor alegerilor, a mai spus reprezentantul UE.
Îți mai recomandăm Uniunea Europeană susține Danemarca și Groenlanda. Liderii europeni cer vigilență, dar își doresc stabilizarea relațiilor cu SUARomânia, exemplul negativ dat de Comisia Juridică
România este prezentată în raportul preliminar ca un caz-cheie de cenzură politică în Uniunea Europeană.
Documentul acuză că, în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, autoritățile române, în cooperare cu instituții europene, ar fi exercitat presiuni semnificative asupra platformelor online pentru a restrânge discursul politic și a elimina conținut incomod.
„Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024”, se arată în document.
„În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate în luna precedentă, câștigat de un candidat independent populist puțin cunoscut, Călin Georgescu, după ce serviciile de informații române au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în mod ocult printr-o campanie coordonată pe TikTok.”
Îți mai recomandăm Un an de la anularea alegerilor | Care este stadiul dosarelor care privesc destabilizarea ordinii constituționaleRaportul american afirmă că această acuzație de ingerință rusă este serios contestată de documente interne ale platformelor digitale.
„Platforma (Tik Tok, n. red) a declarat că «nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi privind existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu», acuzația-cheie formulată de autoritățile de informații”, se arată în raport.
Documentul menționează investigații ulterioare din presa românească, potrivit cărora finanțarea campaniei online nu ar fi provenit din Rusia, ci din interiorul României.
„Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, relatări din presă care citează probe ale autorității fiscale din România au arătat că presupusa campanie de interferență rusă a fost, în realitate, finanțată de un alt partid politic românesc”, scrie în raport.
Documentul face astfel trimitere la o investigație jurnalistică ce a scos la lumină că o campanie online plătită de PNL a fost deturnată în favoarea unui partid suveranist.
Raportul menționat nu citează însă și alte investigații publicate în România în ultimul an, cum ar fi, de exemplu, cele care demonstrează că AdNow – o companie de advertising digital cu legături la Kremlin – a finanțat zeci de site-uri din România în anii de dinainte de alegerile prezidențiale din 2024.
Un alt aspect menționat în raportul american este, însă, cel al presupuselor presiuni directe care fi fost exercitate de autoritățile române asupra TikTok, pentru eliminarea de conținut politic, care au devenit tot mai radicale.
„Unele cereri vizau conținut «disprețuitor» la adresa partidului PSD, iar după primul tur, autoritățile au cerut chiar ștergerea tuturor materialelor cu imagini ale lui Călin Georgescu. Aceste acțiuni, care cenzurau criticii unui candidat și susținătorii altuia, sunt profund antidemocratice. TikTok a refuzat să șteargă postările cetățenilor în favoarea lui Georgescu, invocând libertatea de exprimare”, scrie în raport.
„Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice”.Raport Comisia Juridică din Camera Reprezentanților
Platforma TikTok ar fi refuzat aceste solicitări, invocând suveranitatea statelor.
Documentul mai menționează implicarea unor ONG-uri și entități de fact-checking din România, care ar fi cerut cenzurarea discursului politic legat de anularea alegerilor.
În concluzie, raportul preliminar al Comisiei din Congresul SUA descrie situația din România drept un exemplu grav de derapaj democratic, în care acuzații contestate de ingerință externă au fost folosite pentru a justifica cenzura și anularea unui proces electoral.
Reacții din România
Deși a fost dată ca exemplu pentru o presupusă acțiune de cenzură la nivel european, președintele Nicușor Dan susține că „România nu este subiectul Raportului preliminar”.
„Referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.”
Nicușor Dan afirmă că referirile din raport la alegerile prezidențiale anulate ar fi fost „strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok”.
„Acestea nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice. În același timp, chiar platforma TikTok a admis în mai multe rapoarte publice că a identificat în mod proactiv mai multe rețele de influență ascunsă, a prevenit și a eliminat zeci de mii de conturi și interacțiuni false și a interzis sute de conturi care imitau candidați la președinție”, adaugă președintele României.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a fost întrebat cu privire la acest subiect, într-o conferință de presă care a avut loc miercuri seară la Palatul Victoria, și a reluat punctul de vedere al președintelui Nicușor Dan.
Prim-ministrul Ilie Bolojan, în conferința de presă din 4 februarie 2026.
„La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România”, a spus Bolojan.
„Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statelor Unite în privința libertăților de exprimare și noi ca țară respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere”, a completat premierul român.
Întrebat dacă este afectată legitimitatea președintelui Nicușor Dan, care a fost ales în 2025 ca urmare a alegerilor anulate din anul precedent, Bolojan a răspuns: „Legitimitatea președintelui Nicușor Dan este dată de milioanele de români care l-au votat în alegerile prezidențiale de anul trecut”.
În afara de cele două reacții de la nivel înalt, subiectul a fost ignorat de șefii principalelor partide de guvernământ. Opoziția nu s-a abținut.
„În România, începând cu data de 6 decembrie 2024, când au fost alegeri anulate sub pretexte false, nu mai trăim într-o democrație”, a declarat miercuri George Simion, președintele principalului partid de opoziție – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
George Simion și Nicușor Dan au fost contracandidați la alegerile prezidențiale reluate din mai 2025.
Simion a fost contracandidatul lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai 2025.
„Nu a fost o competiție directă, democratică, la care noi am participat. Este un semnal de alarmă, la fel cum este un semnal de alarmă faptul că președintele Nicușor Dan nu a răspuns solicitării Statelor Unite și a președintelui Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace”, a continuat Simion.
„Având în vedere raportul preliminar al Comisiei din Congresul SUA, cerem revenirea la democrație, la votul poporului, alegeri parlamentare anticipate.”
Un punct de vedere a exprimat, pe Facebook, deputatul PSD Mihai Fifor, fost ministru al Apărării. El consideră că raportul „conține afirmații extrem de grave la adresa României, în special în legătură cu anularea alegerilor.”
„Acest document nu poate fi ignorat și nici minimalizat pe criterii de apartenență politică ale autorilor săi. Este un raport oficial al Parlamentului celui mai important partener strategic al României și trebuie tratat ca atare, cu maximă responsabilitate”, a scris Fifor.
Prin vocea purtătorului de cuvânt Alexandru Rafila, PSD ne-a transmis că „nu are niciun fel de comentarii la adresa Comisiei Europene, pentru că ar excede competența.”
„În ceea ce privește procesul electoral din România și punerea la îndoială a sistemului democratic din țara noatră, cred că aici trebuie o clarificare cât mai rapidă a situației care a dus la anularea alegerilor din 2024 pentru că au fost multe discuții în spațiul public”, a mai spus Rafila.
Pe de altă parte, deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a sesizat conducerea Camerei Deputaților și solicită sancționarea liderului AUR, George Simion, pentru că și-ar fi folosit calitatea de parlamentar pentru a răspândi informații false despre România în timpul unei vizite private în Statele Unite ale Americii.
Deputatul PNL consideră că declarațiile lui Simion pot submina poziția României în NATO și UE și afectează comunitatea românească din SUA.
„Când un lider al opoziției parlamentare merge la Washington și susține că la București a avut loc o «lovitură de stat», el transmite aliaților că România este un partener instabil, imprevizibil și nesigur”, arată Alexandru Muraru.
Liberalul se referă la o vizită pe care liderul AUR a făcut-o recent la Washington, unde le-a prezentat congresmenilor republicani un „Raport privind lovitura de stat din România”.
Documentul a fost întocmit de partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
Îți mai recomandăm Tortul Groenlanda și cum jonglează George Simion cu diplomația, suveranitatea și integritatea teritorialăCe spun autoritățile de la București despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024
Pe 4 decembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării desecretiza documente ale mai multor servicii secrete românești care dezvăluiau „interferențe hibride ale unei puteri străine în alegerile din România, în favoarea lui Călin Georgescu”
În acele înscrisuri – care aveau să ajungă la Curtea Constituțională (CCR) – se vorbea despre manipulări ale algoritmilor TikTok și despre finanțări obscure în favoarea candidatului care luase prin suprindere prin toată lumea câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale.
Pe baza acelor documente – care conțineau și multe informații știute deja public – CCR a decis anularea alegerilor, pe 6 decembrie.
Hotărârea venea după ce politicianul prorus Călin Georgescu câștigase detașat primul tur de scrutin din 26 noiembrie, iar judecătorii CCR validaseră această primă etapă a alegerilor prezidențiale.
Concret, CCR a decis anularea turului II, programat pe 8 decembrie, și reluarea alegerilor de la zero, adică de la înscrierea candidaților și campanie electorală până la cele două tururi de scrutin prevăzute de Constituție.
În motivarea deciziei fără precedent de anulare a întregului proces electoral, CCR menționa că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui.
Mai multe instituții judiciare ale statului român au pornit investigații după anularea alegerilor.
Procurorii au strâns probe judiciare în urma unor percheziții, interceptări telefonice, audieri sau supravegheri, pe baza lor fiind construite mai multe dosare – cel mai important fiind cel în care Georgescu însuși a fost trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Adică pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, pe care fostul candidat prorus ar fi intenționat să o pună în aplicare alături de un grup de foști mercenari, conduși de controversatul Horațiu Potra – un individ acuzat în trecut de fapte violente.
Alte dosare aflate în cercetare sau trimise în judecată vizează coruperea alegătorilor, finanțare ocultă, arsenal militar, legături cu agenți ruși și propagandă extremistă legată de campania lui Călin Georgescu.
Cele întâmplate înainte și în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 au fost puse de Procurorul General al României, Alex Florența, pe seama războiului hibrid pe care Rusia l-ar fi declanșat asupra României.
Într-o analiză de pe 16 septembrie 2025 –prezentată ulterior de Nicușor Dan și liderilor europeni – Florența s-a referit la atacuri cibernetice, dezinformare și micro-targetare a populației, cu scopul de a modela opinia publică și de a destabiliza autoritățile.
Alex Florența, Procurorul General al României a prezentat, în septembrie 2025, o serie de dovezi alte interferenței Rusiei în alegeri.
Principalele elemente punctate de Florența:
- atacurile cibernetice asupra aeroporturilor românești, sistemelor de supraveghere la frontiera cu Ucraina sau instituțiilor publice în 2024 nu au fost întâmplătoare sau izolate, ci au făcut parte dintr-un atac hibrid coordonat, cu actori conectați cu Rusia, inclusiv grupuri de hackeri cunoscuți. Atacurile de tip ransomware au fost asociate în totalitate unor grupuri pro-ruse, precum Lockbit, Lynx, Akira sau Ransom Hub, şi s-au remarcat pentru o activitate deosebit de intensă. Ele au vizat 13 instituţii din administraţia publică, 12 companii de transport de interes naţional, 17 instituţii bancare şi aşa mai departe;
- au existat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale care au urmărit obţinerea şi exfiltrarea unor credenţiale în special din partea Autorităţii Electorale Centrale şi ale Biroului Electoral Central. Ulterior, acestea au fost diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească;
- acţiunile destabilizatoare au vizat România, dar şi alte state din estul Europei. „Reamintim situaţia din 2024 a cetăţeanului columbian arestat pentru că pătrunsese în România sub coordonarea unei persoane din Rusia cu intenţia de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde se aflau un depozit de deşeuri degenerabile precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de măsurare a gazelor naturale”, a spus Florența;
- o componentă a războiul hibrid este subversiunea politică, care poate îmbrăca diferite componente. „Ţinem minte de asemenea de cazul Marian Motocu, un personaj trimis în judecată de către Parchet anul acesta şi care intrase în legături de coordonare directă cu Ambasada Federaţiei Ruse la acel moment, în speţă cu ataşatul militar rus”, a mai punctat Florența;
- în noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a mesajelor instigatoare la ură şi violenţă;
- și la nivelul reţelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură şi la acţiuni violente. „A existat un hashtag în spatele căruia au fost viralizate o întreagă gamă de mesaje incitatoare la ură şi la violenţă, în preajma primului tur al legilor prezidenţiale. Este un hashtag care provine şi este lansat undeva din infrastructura rusă de pe canalele de Telegram. El este ulterior viralizat printr-o întreagă infrastructură de sprijin. El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent şi ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic şi la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate cu acelaşi tip şi cu aceeaşi variantă de mesaj”.
De menționat că argumentele prezentate de Procurorul General al României privind implicarea Rusiei în sprijinirea politicianului pro-Kremlin Călin Georgescu și a narativelor folosite de acesta în timpul alegerilor prezidențiale nu apar în raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților a SUA.
Finanțare ocultă și coruperea de alegători
Procurorii Parchetului General (PÎCCJ) au deschis, imediat după alegeri, mai multe dosare penale in rem (investigând fapta, fără să fie cunoscuți inițial făptașii) despre anularea alegerilor. Ei au investigat plăți ilegale via TikTok și Revolut pentru influențarea votului.
De pildă, procurorii susțin că Georgescu ar fi fost sprijinit de un om de afaceri din Brașov, Bogdan Peșchir, care ar fi plătit aproximativ un milion de dolari pentru utilizatori sau influenceri de pe TikTok care să îl promoveze pe candidatul prorus.
Anchetatorii au făcut mai multe percheziții la Bogdan Peșchir (Brașov, decembrie 2024-martie 2025), de unde au ridicat sisteme de stocare și înscrisuri financiare; el a fost arestat preventiv, apoi plasat sub control judiciar.
TikTok a confirmat ulterior existența și eliminarea a 10 milioane urmăritori falși și transferuri de 381.000 dolari după data de 24 octombrie 2024, adică exact în campania electorală pentru Președinția României.
Peșchir a fost trimis în judecată în septembrie 2025. În noiembrie, el a cerut instanței să strămute dosarul de la Tribunalul Brașov pentru imparțialitate, dar cererea i-a fost respinsă.
Arsenalul militar și tentative violente
Mai multe acțiuni judiciare au fost instrumentate împotriva mercenarului Horațiu Potra, un colaborator apropriat de-ai lui Călin Georgescu. El ar fi pus la cale proteste violente în București în săptămânile ce au urmat anulării alegerilor prezidențiale.
DIICOT și Parchetul General au confiscat adevărate arsenale în urma unor percheziții la locuința lui Horațiu Potra din Sibiu, în februarie 2025, și anume: 3 aruncătoare grenade, 5 puști-mitralieră, 18 pistoale, mii cartușe, peste 100 de grenade, explozivi, plus 900.000 euro cash într-un seif sub podea.
Procurorii susțin că Horațiu Potra crease un nucleu de mercenari de elită format din 20-30 de persoane pentru intervenții operaționale care să amplifice nemulțumirile alegătorilor și să determine căderea autorităților.
Gruparea urma să facă acțiuni violente coordonate pentru a instala o stare de teamă și nesiguranță în rândul populației, subminând procesul democratic imediat după anularea alegerilor prezidențiale din turul I (6 decembrie 2024).
Anchetatorii spuneau că planul ar fi fost detaliat după o întâlnire cu candidatul Călin Georgescu, care a avut loc la Ciolpani, o localitate limitrofă Bucureștiului. Planul a fost dejucat de procurori după primirea unui telefon anonim, din cercul făptașilor.
Potra a reușit să fugă din țară, în Dubai, dar a fost adus înapoi, după mai multe luni, adică în septembrie 2024. A fost arestat.
Potra este în continuare în arest prevetiv, iar dosarul se află în faza de cameră preliminară, următorul termen fiind stabilit pentru 11 februarie 2026.
Interceptări și influențe rusești
Un alt dosar, intitulat „Comandamentul Vlad Țepeș", întocmit de DIICOT în martie 2025, arată inițierea unui grup de crimă organizată care avea drept scop subminarea statului de drept, a constituției țării și instituirea unei alte orânduiri.
Liderul simbolic era generalul maior (r) Radu Theodoru (101 ani) – decedat între timp – secondat de Adrian Robertin Dinu, Ștefan Mateescu, Mihail Raul Lupu, Georgică Cristian Atitiene, Marius Semeniuc și Radu Șofran.
O parte dintre inițiatori au fost arestați, alții au fost plasați sub control judiciar după percheziții în București, Ilfov, Giurgiu și Maramureș.
Site-ul getia.ro detalia „noul stat”: abolirea partidelor politice și a pluralismului, Constituție revizuită, epurare instituții, alipirea unor teritorii care au făcut parte din România Mare și care fac parte acum din statele vecine.
Suspecții, spun procurorii, au vizitat Moscova în ianuarie 2025, negociind sprijin cu diplomați ruși. Viktor Makovski, Alexandr Chuprina, Evgheni Ignatiev au fost expulzați în aceeași perioadă.
Dosarul a fost trimis în judecată pe 19 decembrie 2025.
Propaganda legionară, glorificarea fasciștilor români din anii 1940
PÎCCJ l-a trimis pe politicianul prorus Călin Georgescu în judecată, în iulie 2025, și pentru acte care aveau legătură cu promovarea cultului legionar între 2020-2024. E vorba mai precis de afirmații elogioase la adresa generalului marionetă a lui Hitler, Ion Antonescu, a liderului iconic al fasciștilor români, șeful legionar Corneliu Zelea Codreanu sau a colegului său, Ion Moța, cu toții personaje istorice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
De exemplu, într-un discurs pe care l-a ținut în Piața Universității pe 2 octombrie 2021, Călin Georgescu a făcut un salut legionar imitat și a copiat întocmai discursul fascist al lui Zelea Codreanu. La fel s-a întâmplat și în intervenții televizate care au urmat anului 2021.
Cele mai recente precizări privind explicațiile restante privind faptul fără precedent al anulării prezidențialelor din 2024
În noiembrie 2025, ca răspuns la întrebarea unui jurnalist, în contextul readucerii în țară a lui Horațiu Potra, Nicușor Dan promitea în curând date noi despre dovezile legate de fraudarea alegerilor.
„Eu cred că e util ca toate lucrurile astea să fie puse împreună. Adică să nu iasă instituții ale statului și să dea bucăți de informație. Și în cel mai scurt timp posibil o să aveți...”, a spus Dan.
Până în acest moment, statul român nu și-a asumat un document cuprinzător prin care să explice și să justifice în fața cetățenilor săi faptul grav și fără precedent al anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Articolul a fost actualizat miercuri seară, 4 februarie, cu reacția prim-ministrului Ilie Bolojan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.