Pe scurt
- România a înregistrat progrese economice rapide în ultimele două decenii, dar ritmul de apropiere de statele dezvoltate începe să încetinească, se arată într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
- Deficitul bugetar ridicat și creșterea datoriei publice, spune documentul, sunt principalele vulnerabilități ale economiei, în care sunt menționate și inflația – care rămâne ridicată, și creșterea economică în scădere în 2024–2025.
- Piața muncii este afectată de scăderea populației, emigrație și participarea redusă a femeilor, arată raportul economic al OCDE.
- Organizația recomandă reforme fiscale, investiții în inovare și educație, precum și accelerarea adaptării la schimbările climatice.
Un nou raport economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind România a fost prezentat luni la București, în prezența secretarului general al organizației, Mathias Cormann. Documentul evaluează economia românească din ultimii ani și formulează recomandări pentru reforme în domeniul fiscal, pe piața muncii și în ceea ce privește competitivitatea.
La lansarea studiului, premierul Ilie Bolojan a declarat că documentul OCDE e esențial pentru obiectivul strategic al României de a deveni țară membră a Organizației.
„Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a declarat premierul.
La rândul lui, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a spus că se află în România pentru a vedea care sunt progresele țării pe calea aderării la această organizaţie, înainte de a intra în etapa evaluării tehnice.
„Aderarea la OCDE aduce beneficii substanţiale în ceea ce priveşte guvernarea, accesul la bune practici, sporirea încrederii şi sprijinirea agendelor de reforme publice şi acestea se bazează pe dovezi care ajută la sporirea investiţiilor şi cu timpul la sporirea veniturilor şi a nivelului de trai”, a declarat Mathias Cormann.
El a precizat că „Recomandările făcute de comitetele OCDE au ajutat România să îşi îmbunătăţească responsabilitatea corporativă, respectând standardele pentru întreprinderi, s-au făcut îmbunătăţiri semnificative şi în alte domenii ale politicilor publice şi România avansează către respectarea standardelor internaţionale privind combaterea mitei, precum şi respectarea standardelor în ceea priveşte mediul”, a explicat secretarul general al OCDE. făcute de comitetele OCDE au ajutat România să îmbunătăţească mai multe aspecte legate de aderare.
Raport OCDE: progrese, dar și vulnerabilități pentru România
Evaluarea OCDE arată că România a înregistrat progrese importante în ultimele două decenii, dar avertizează că ritmul de apropiere de nivelul de trai din statele dezvoltate începe să încetinească.
Potrivit documentului, „România a înregistrat una dintre cele mai rapide rate de creștere a PIB-ului în comparație cu membrii OCDE pe parcursul ultimelor două decenii, ceea ce a dus la o puternică convergență a venitului pe cap de locuitor față de media OCDE – de la 43% din media OCDE în 2004 la 71% în 2024”.
Totuși, economia a intrat într-o perioadă de încetinire. După o creștere economică de 2,3% în 2023, avansul Produsului Intern Brut (PIB) s-a redus la 0,9% în 2024, iar estimările indică un ritm de aproximativ 0,7% în 2025. Evoluția este influențată atât de slăbirea cererii externe, cât și de măsurile interne de reformă fiscală.
Inflația rămâne, de asemenea, o problemă importantă. În ianuarie 2026, prețurile de consum erau cu 8,5% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, nivel de peste trei ori mai ridicat decât ținta stabilită de Banca Națională.
Deficitul bugetar, principala vulnerabilitate
Una dintre cele mai serioase îngrijorări notate în raport este situația finanțelor publice. În 2024, deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
„Datoria publică, deși rămâne relativ scăzută prin comparație cu OCDE, a crescut cu 20 de puncte procentuale față de perioada pre-pandemică, atingând 55% din PIB în 2024 și continuând pe o traiectorie ascendentă”, arată raportul.
Documentul avertizează că, în absența unor măsuri ferme, nivelul datoriei publice ar putea deveni dificil de susținut pe termen lung.
Autorii studiului subliniază și problemele persistente din colectarea taxelor, inclusiv unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA-ului din Uniunea Europeană.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că autoritățile încearcă să corecteze aceste dezechilibre printr-un proces de consolidare fiscală.
„Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a explicat el.
Presiuni pe piața muncii
Raportul OCDE atrage atenția și asupra problemelor demografice, care afectează tot mai mult piața muncii. România se confruntă cu o populație în scădere și cu o emigrație ridicată, iar rata de ocupare a populației apte de muncă este mult sub media statelor OCDE.
În prezent, doar 49,2% dintre persoanele apte de muncă sunt angajate în economia formală, comparativ cu o medie de 58% în statele organizației.
Potrivit raportului, una dintre cauzele participării reduse la piața muncii este implicarea mai scăzută a femeilor în activitățile economice.
„Participarea scăzută a femeilor pe piața muncii reflectă barierele de gen la angajare – inclusiv norme culturale – și rolurile inegale de îngrijire. Extinderea îngrijirii formale a copilului și reducerea graduală a concediului parental generos ar putea încuraja mamele să se întoarcă la muncă”, se arată în studiu.
Economia informală rămâne o altă provocare importantă, în special în mediul rural, unde munca fără contract sau plata parțială a salariilor „la plic” continuă să fie răspândite.
Riscurile climatice și competitivitatea economică
Raportul OCDE avertizează că România este vulnerabilă la efectele schimbărilor climatice, precum secetele, valurile de căldură sau inundațiile. Costurile generate de fenomenele extreme au reprezentat aproximativ 6% din PIB în perioada 1980–2023.
„Dimensiunea daunelor viitoare va depinde de capacitatea guvernului de a anticipa și de a răspunde la impacturile climatice. Deși Strategia Națională a României pentru Adaptare la Schimbările Climatice 2024–2030 oferă un cadru solid de politici, rămân lacune substanțiale de implementare, care cer acțiuni de politică mai decisive”, avertizează raportul.
În același timp, analiza OCDE arată că economia românească a făcut progrese în integrarea în lanțurile economice europene, însă competitivitatea rămâne limitată de investițiile reduse în inovare și educație.
„Nivelurile persistent scăzute de inovare și educație, coroborate cu deficitele de infrastructură rămase, continuă să constrângă competitivitatea economică a României”, se menționează în document.
Îți mai recomandăm Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că în 2026 începe reforma companiilor de stat. „Pierderile acumulate sunt de 14 miliarde de lei”Aderarea la OCDE, obiectiv strategic
Guvernele României din ultimii ani au considerat aderarea la OCDE drept următorul mare obiectiv strategic al României, după integrarea în Uniunea Europeană și NATO.
Procesul de aderare presupune evaluări detaliate în peste 25 de comitete tehnice ale organizației și alinierea la zeci de standarde internaționale în domenii precum guvernanța economică, mediul, educația sau transparența fiscală.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că aderarea la OCDE ar aduce beneficii economice directe.
„Aderarea la OCDE ne aduce nu doar o scădere a costurilor de finanțare de care avem nevoie ca de aer, pentru a ține sub control și a stabiliza datoria publică cât mai repede, și, în al doilea rând, ne va aduce investiții în plus”, a declarat el.
Potrivit ministrului, statutul de membru OCDE transmite investitorilor internaționali un semnal de stabilitate instituțională și de funcționare eficientă a statului.
„Aderarea la OCDE înseamnă, în fapt și în drept, o garanție că instituțiile funcționează eficient, indiferent de ciclul economic”, a afirmat Nazare.
În prezent, România a obținut avize favorabile în majoritatea comitetelor de evaluare ale organizației și mai are de închis doar câteva etape tehnice înainte de decizia finală privind aderarea.
Îți mai recomandăm Secretarul general OCDE, Mathias Cormann: „România a făcut progrese foarte bune pentru aderare la OCDE”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.