IDF continuă atacurile aeriene în Gaza

Într-o discuție cu primarii localităților de la granița de sud a Israelului, premierul israelian Beniamin Netanyahu a spus că răspunsul țării va „schimba Orientul Mijlociu”.

„Suntem în mijlocul unei campanii. Știu că ați trecut printr-o încercare dificilă și teribilă. Ceea ce va experimenta Hamas va fi dificil și teribil; suntem deja în campanie și abia începem. Conducerea dvs. a fost foarte puternică în aceste zile dificile. Statul nu va lăsa piatra neîntoarsă pentru a vă ajuta pe toți. Vă cer să rămâneți pe pozițiii pentru că vom schimba Orientul Mijlociu. Vă îmbrățișez pe voi și pe locuitori.Suntem cu toții alături de voi și-i vom învinge cu forță”, a spus Netanyahu.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat luni că efectuează lovituri care vizează numeroase ținte Hamas din Fâșia Gaza.

Dar atacurile aeriene israeliene au lovit luni tabăra Jabalia, ucigând peste 50 de persoane, relatează Al Jazeera. Informațiile nu au putut fi confirmate în mod independent.

În plus, Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 560 de persoane au fost ucise și 2.900 rănite în urma loviturilor israeliene cu rachete asupra Fâșiei Gaza începând de sâmbătă.

Pe de altă parte, în nordul Israelului au fost declanșate alerte de raid aerian, iar apărarea aeriană a anunțat că a interceptat mai multe rachete trase din Liban de către gruparea islamistă Hezbollah, relatează BBC.

Gruparea militantă islamistă a tras și duminică cu rachete și obuze de artilerie în Israel „în semn de solidaritate” cu Hamas. Israelul a răspuns cu focuri de artilerie.

Efraim Halevy, fost director al agenției de informații israeliene Mossad, a declarat pentru Radio Farda, redacție a Radio Europa Liberă în Orientul Mijlociu, că este evident că Israelul a fost surprins de atacul Hamas, dar că pentru moment importantă este câștigarea contraofensivei israeliene.

Întrebat cum comentează criticile aduse forțelor de securitate, care au fost luate prin suprindere de o operațiune care necesită luni de planificare și pregătire, Efraim Halevy a spus că este evident și că „rezultatele vorbesc de la sine, din păcate. Și, din păcate, evident, am fost surprinși”, dar că nu este acum momentul unei evaluări, care va fi făcută „atunci când războiul se va termina:”

„Probabil că vom avea o comisie, care va intra în detalii despre ceea ce s-a întâmplat în zilele dinaintea războiului și, probabil, va ajunge la concluzii. Momentan, nu ne concentrăm asupra examinării a ceea ce s-a întâmplat și de ce s-a întâmplat. Acum ne concentrăm asupra bătăliei în sine și apoi schimbăm cursul bătăliei.”

El a spus că, în prezent, miza o reprezintă salvarea cetățenilor răpiți de Hamas.

Întrebat cu privire la rolul pe care l-ar fi avut guvernul Republicii Islamice din Iran în atacurile Hamas, fostul oficial israelian a spus că Israelul a fost întotdeauna preocupat de ceea ce s-a întâmplat cu Hezbollahul de Sud, care este un element controlat de Iran din Liban, și dacă acesta ar putea lansa un atac. El a spus că „dacă aș fi iranian, m-aș gândi nu de două ori, ci de 10 ori înainte de a încerca să profit de ceea ce s-a întâmplat în sud pentru a slăbi Israelul în general (...).”

Hezbollah („Partidul lui Dumnezeu”) a apărut în timpul Războiul din Liban din 1982 ca organizație paramilitară șiită libaneză cu circa 15,000 de combatanți, sprijinită și dependentă de Iran și organizată, înarmată și antrenată de ofițeri ai Gărzilor Revoluționare Iraniene.

Hezbollah, forță importantă în politica libaneză, care deține școli, spitale și oferă servicii sociale, este considerată mișcare de rezistență legitimă de o parte a lumii arabe și musulmane și o organizație teroristă de Statele Unite ale Americii, Israel, Canada și Olanda.

Marea Britanie a introdus aripa militară a organizației pe lista organizațiilor teroriste, iar Australia consideră că o parte a structurii sale militare, „Organizația de Securitate Externă”, este o organizație teroristă.

Din 2011, gruparea s-a implicat în războiul civil din Siria de partea regimului președintelui sirian Bashar al-Assad.

În decembrie 2015 președintele Statelor Unite, Barack Obama, a semnat o lege care împiedică finanțarea internațională a Hezbollah și definește gruparea ca organizație teroristă care se ocupă și cu traficul de stupefiante și cu spălarea de bani.

Un cetățean român a murit în Israel

Un bărbat cu dublă cetățenie, română și israeliană, a murit în războiul dintre Israel și Hamas, a informat luni Ministerul de Externe.

Bărbatul era soldat în armata israeliană.

Asediu complet al Fâșiei Gaza

Sirenele de raid aerian sună în Ierusalim și în tot Israelul, în timp ce militanții Hamas trag rachete din Fâșia Gaza, spun Forțele de Apărare Israeliene (IDF).

Cel puțin trei explozii au fost auzite în Ierusalim, potrivit BBC. Nu a fost clar dacă sunt rachete care și-au atins ținta sau au fost interceptate.

Una dintre rachetele lansate de Hamas din Gaza, luni la prânz, a căzut în apropierea Aeroportului Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv, fără a face victime, au anunțat ulterior autoritățile locale.

Aceste informații vin în paralel cu cele din sudul țării, unde Israelul spune că a recâștigat controlul asupra comunităților din apropierea barierei, dar ciocniri izolate încă mai aveau loc.

De asemenea, în urma anunțului că 300.000 de bărbați și femei sunt chemați să lupte, ministrul israelian al Apărării a declarat că a ordonat „un asediu complet” asupra Fâșiei Gaza.

„Fără electricitate, fără alimente, fără combustibil. Ne luptăm cu nişte animale umane şi acţionăm în consecinţă”, a spus el potrivit Times of Israel.

Urmările unei lovituri aeriene a Israelului asupra moscheii Sousi din orașul Gaza, 9 octombrie 2023.

Israelul controlează spațiul aerian deasupra Fâșiei Gaza și a țărmului acesteia și restricționează accesul persoanelor și al bunurilor. În mod similar, Egiptul controlează cine intră și cine iese prin granița sa cu Gaza.

De asemenea, aprovizionarea cu apă din Israel către Gaza a fost întreruptă, potrivit ministrului israelian al Energiei, Israel Katz.

Aproximativ 2,3 milioane de oameni locuiesc în Gaza.

Israelul mobilizează 300.000 de rezerviști și se pregătește de ofensivă

Israelul a înrolat 300.000 de rezerviști, cel mai mare număr din istoria țării, ca răspuns la atacul Hamas și „trece la ofensivă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al șefului armatei, scrie Reuters.

„Niciodată nu am înrolat atât de mulți rezerviști la o asemenea scară. Trecem la ofensivă”, a declarat purtătorul de cuvânt militar șef, contraamiralul Daniel Hagari.

Informațiile oficiale anterioare făceau referire la 100.000 de oameni chemați la arme.

De sâmbătă, avioanele israeliene au bombardat ținte din Gaza, în timp ce forțele sale terestre au luptat pentru a prelua controlul asupra satelor și orașelor de frontieră invadate militanții palestinieni.

Hagari a declarat că a fost restabilit controlul asupra acestor comunități, dar că au continuat ciocnirile izolate, deoarece unii bărbați înarmați au rămas activi.

Hamas vrea să elibereze toți prizonierii palestinieni

Hamas vrea să elibereze „toți prizonierii palestinieni” din Israel și să pună capăt provocărilor israeliene în Cisiordania ocupată și în Ierusalim, în special la Moscheea Al-Aqsa, a declarat luni un purtător de cuvânt al grupării militante pentru Associated Press.

Abdel-Latif al-Qanoua a declarat prin telefon că militanții Hamas se luptă în continuare cu forțele israeliene și că au capturat mai mulți israelieni luni dimineață.

„Suntem într-o luptă deschisă pentru a ne apăra poporul nostru și Moscheea Al-Aqsa”, a spus el.

„Această bătălie este legată de eliberarea tuturor prizonierilor palestinieni și de încetarea activităților acestui guvern fascist în Ierusalim”, a spus al-Qanoua.

El a spus că grupul a capturat „un număr mare de israelieni” în Gaza, fără a da o cifră exact, menționând că aripa militară a Hamas, al-Qassam, va anunța cifrele mai târziu.

Sute de tineri uciși la un festival

Paramedicii serviciului israelian de salvare Zaka au scos aproximativ 260 de cadavre de la festivalul de muzică Tribe of Nova, organizat într-o zonă rurală din apropierea graniței dintre Gaza și Israel, unde mii de tineri urmau să sărbătorească sărbătoarea evreiască Sukkot, scrie Associated Press.

Atacul asupra festivalului a venit sâmbătă dimineață, în timpul asaltului general al militanților Hamas, la care au participat peste 1.000 de luptători, unii inclusiv cu deltaplane cu motor.

Pagubele produse în urma unei lovituri aeriene israeliene asupra moscheii Sousi din orașul Gaza, 9 octombrie 2023.

Organizatorii festivalului au declarat că asistă forțele de securitate pentru a ajuta la localizarea persoanelor dispărute, iar serviciul israelian de urgență a menționat că bilanțul deceselor ar putea crește, pe măsură ce echipele continuă să cerceteze zona.

Peste 130 de oameni ar fi fost luați prizonieri de către Hamas, grup palestinian desemnat ca organizaţie teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel.

Înregistrările pe rețelele sociale arată cum aceștia aleargă să caute adăpost în timp ce se aud focuri de armă.

Peste 1.100 de morți de ambele părți

Guvernul israelian a declarat război duminică și a dat undă verde pentru „măsuri militare semnificative” de represalii împotriva Hamas, ca răspuns la atacul surpriză de sâmbătă dimineață al grupării.

În paralel, armata israeliană (IDF) a încercat să alunge luptătorii Hamas, care încă se află în câteva zone din sudul țării, și a intensificat bombardamentele asupra Fâșiei Gaza.

Atacurile mortale ale Hamas asupra Israelului declanșează o escaladare masivă a conflictului

La aproape două zile după ce Hamas a lansat incursiunea fără precedent din Fâșia Gaza, cel mai recent bilanț arată că cel puțin 700 de oameni au fost uciși în Israel, dintre care peste 40 de soldați, iar peste 2.000 au fost răniți.

Peste 400 au fost de persoane au ucise și alte 2.700 rănite în represaliile israeliene din Gaza - o fâşie îngustă de pământ în care locuiesc circa 2,3 milioane de palestinieni.

„Prețul pe care îl va plăti Fâșia Gaza va fi unul foarte greu, care va schimba realitatea pentru generații întregi”, a declarat ministrul Apărării, Yoav Gallant, conform Reuters.

Armata a precizat luni dimineață că bombardamentele continuă împotriva militanților Hamas din Gaza, după ce în cursul nopții a atacat sute de ținte.

Peste 100.000 de soldați mobilizați

Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Jonathan Conricus, a declarat că țara a mobilizat aproximativ 100.000 de soldați, o decizie pe care analiștii o văd ca fiind o pregătire pentru o invazie terestră în Gaza.

Mii de soldați activi au fost trimiși în jurul Fâșiei Gaza, acolo unde armata a început în paralel să evacueze civilii.

„Treaba noastră este să ne asigurăm că, la sfârșitul acestui război, Hamas nu va mai avea nicio capacitate militară cu care să amenințe civilii israelieni și, în plus, trebuie să ne asigurăm că Hamas nu va mai guverna fâșia Gaza”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) a precizat luni dimineață că luptele continuă în „şapte-opt zone” şi că există în desfăşurare o luare de ostatici la un kibbutz.

„Încă îi vânăm pe ultimii terorişti din interiorul teritoriului israelian. Trupele noastre merg din uşă în uşă şi din casă în casă, căutând şi, în multe cazuri, angajându-se în luptă cu ultimii terorişti din interiorul Israelului”, a declarat el pentru CNN.

Jonathan Conricus a menționat că încă mai există breşe la graniţă, dar acestea sunt „temporar închise şi păzite”.

Evaluarea forţelor israeliene este că majoritatea militanţilor care se mai află în Israel „probabil au trecut mai întâi în Israel, iar apoi pur şi simplu nu au mai putut să se întoarcă şi au rămas blocaţi, iar acum aleg probabil să iasă la luptă şi încearcă să ucidă civili israelieni sau să se angajeze în schimburi de focuri cu trupele israeliene”, a spus reprezentantul IDF.

De asemenea, în briefingul de presă de luni dimineaţă, armata israeliană a anunţat însă că sunt trase în continuare tiruri cu rachete şi artilerie în Ashkelon, un oraș cu ieșire la Marea Mediterană, aflat la 50 de kilometri sud de Tel Aviv și la 13 kilometri nord de granița cu Fâșia Gaza.

Implicarea Iranului

Iranul este un aliat al Hamas și, deși a felicitat gruparea pentru atac, misiunea sa la Națiunile Unite a declarat că Teheranul nu a fost implicat în atacuri.

Dar cotidianul Wall Street Journal scrie, citând reprezentanți ai Hamas și Hezbollah, că oficiali de securitate iranieni au ajutat la planificarea atacului surpriză de sâmbătă al Hamas asupra Israelului și au dat undă verde pentru asalt la o întâlnire de lunea trecută din Beirut.

În plus, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, și-a exprimat sprijinul pentru atacul Hamas, spunând că Israelul trebuie să fie tras la răspundere pentru că pune în pericol regiunea.

De asemenea, separat de luptele din Gaza, forțele israeliene și miliția libaneză Hezbollah, susținută de Iran, au avut duminică un schimb de focuri de artilerie și de rachete în nordul Israelului.

În Egipt, doi turiști israelieni au fost împușcați mortal împreună cu un ghid.

SUA sprijină Israelul

Statele Unite ale Americii spun că vor muta muta un portavion, nave și avioane în estul Mediteranei și că vor oferi Israelului echipamente și muniții suplimentare.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că portavionul USS Gerald R. Ford, un crucișător de rachete și patru distrugătoare de rachete se îndreaptă spre regiune. De asemenea, vor fi trimise avioane de luptă americane.

După ce sâmbătă a emis o declarație în care a promis un sprijin „solid și neclintit” pentru Israel, președintele american Joe Biden a ordonat duminică „sprijin suplimentar” pentru Israel, conform unui anunț al Casei Albe, în care nu au fost oferite alte detalii, scrie AFP.

„Președintele a direcționat un sprijin suplimentar pentru Israel în fața acestui atac terorist fără precedent al Hamas”, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

Fotogalerie | Hamas a lansat operaţiunea „Potopul de la Al-Aqsa”. Autoritățile de la Tel Aviv: „Suntem în stare de război”

Anunțul a fost făcut după ce un oficial de rang înalt al administrației americane a declarat sâmbătă că discuțiile la nivel înalt între oficialii celor două țări privind ajutorul militar sunt deja în curs de desfășurare.

De asemenea, președintele Joe Biden și vicepreședinta Kamala Harris sunt informați de către oficiali din domeniul securității naționale cu privire la situația din Israel, iar oficialii Casei Albe vor rămâne, de asemenea, în contact cu israelienii și cu „omologii din întreaga regiune”.

Până la o mie de români s-au întors în țară

Peste 800 de cetățeni români au fost repatriați din Israel, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, luni pentru Digi24.

Aproximativ 800 de români mai sunt încă în Israel, iar alți 350 de români se află în Fâșia Gaza, dintre care circa 100 au solicitat evacuarea.

Ministrul a precizat că repatrierile au fost făcute prin intermediul a nouă curse aeriene operate de compania TAROM și de companii private.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat anterior că a „continuat demersurile pentru identificarea şi a altor posibilităţi de repatriere a cetăţenilor români şi a grupurilor de pelerinilor români din zonă”.

De asemenea, MAE a mai transmis că românii care intenţionează să călătorească în Israel să îşi reprogrameze călătoria şi să urmărească rubrica Alerte de călătorie.

Ministerul mai spune că pe Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv se află o echipă consulară mobilă a Ambasadei României şi a Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah cu scopul de a acorda asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi pe aeroport.

UE îngheață ajutorul pentru dezvoltare acordat palestinienilor

Comisia Europeană a anunțat luni că își va revizui întregul ajutor pentru dezvoltare pentru palestinieni, în valoare de 691 de milioane de euro (729 de milioane de dolari), și că suspendă imediat toate plățile după atacul Hamas asupra Israelului.

Germania și Austria au declarat luni că suspendă ajutorul bilateral pentru dezvoltare pentru palestinieni, în timp ce alții, precum Italia, au spus că suspendarea ajutorului nu intră în discuție.

Europa este una dintre principalele surse de ajutor pentru teritoriile palestiniene ocupate de Israel, unde Națiunile Unite estimează că aproximativ 2,1 milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară, printre care 1 milion de copii. Nu este clar dacă suspendările ajutorului pentru dezvoltare se vor aplica și unei astfel de asistențe, scrie Reuters.

Comisia UE nu a răspuns imediat unei solicitări a agenției de a clarifica acest lucru.

„Amploarea terorii și a brutalității împotriva Israelului și a poporului său este un punct de cotitură”, a declarat Oliver Varhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, într-o postare pe rețelele de socializare. „Nu pot fi afaceri ca de obicei”.

Luni seara, o sursă guvernamentală a declarat că Spania nu este de acord cu suspendarea ajutorului Comisiei Europene pentru palestinieni și că aceasta a fost făcută fără consultarea miniștrilor de externe ai statelor membre. Ministerul de Externe al Spaniei a cerut o discuție urgentă în cadrul unei reuniuni speciale a UE de marți, a adăugat sursa.