Raportul, compus din 22 de pagini, afirmă că războiul din Ucraina va amplifica daunele cauzate de pandemia de Covid asupra economiei mondiale.
Potrivit documentului, Rusia și Ucraina furnizează împreună aproximativ 30% din totalul mondial de grâu și orz, iar prețurile de astăzi la hrană sunt cu 34% mai mari decât cele din aceeași perioadă a anului trecut.
În 2022, prețurile la grâu și mălai au crescut cu aproximativ 31, respectiv 32% de la începutul anului, Națiunile Unite atrăgând atenția că prețurile vor rămâne volatile pentru următoarea perioadă.
În a doua jumătate a lunii martie, ONU trăgea un semnal de alarmă cu privire la o foametea ce ar putea rezulta în cazul în care Rusia blochează porturile Ucrainei, principala cale de export a cerealelor produse pe teritoriul ei.
„În ultimii trei ani, rata globală a foametei a fost în continuă creștere. Odată cu invazia rusă, acum ne confruntăm cu riscul de foamete iminentă în mai multe locații de pe mapamond”, a transmis raportorul special al ONU pentru dreptul la hrană, Michael Fakhri.
Expertul a avertizat că luptele din Ucraina vor cauza întreruperi pe termen lung al lanțului de aprovizionare cu alimente.
Printre țările ce riscă să sufere cel mai mult de pe urma crizei alimentare se numără și Republica Moldova, ce importă o bună parte din grâu din Rusia și Ucraina. În total, 36 de țări din jurul lumii importă mai bine de 50% din grâul lor din Rusia și Ucraina.
Mai mult, raportul atrage atenția asupra dublării prețului la îngrășăminte agricole. Din cauza asta, mulți dintre fermierii mici întâmpină probleme în achiziționarea îngrășământului, iar unii analiștii prevăd o reducere cu 50% la nivelul recoltei din acest an, cu șansa ca efectele războiului să continue să se resimtă și în 2023.
Cei mai mari importatori de îngrășământ din lume sunt și statele aflate în curs de dezvoltare. Cel mai mare cumpărător de substanțe fertilizante din lume în anul 2020 era Brazilia (8,03 miliarde de dolari), urmată îndeaproape de India (7,18 miliarde de dolari), potrivit Statista.
Pe 5 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat primele recomandări ca răspuns la criza alimentară, energetică și financiară, îndemnând pe toate statele lumii să-și păstreze piețele deschise, să reziste restricțiilor nejustificate și nenecesare a exporturilor și să facă stocuri pentru statele ce s-ar putea confrunta cu o criză alimentară pe viitor.
Guterres a precizat că „oamenii din jurul lumii prinși indirect în această criză nu ar trebui să plătească prețul conflictului”.
În prezent, Rusia este cel mai mare producător de îngrășăminte la nivel mondial, asigurând 15,4% din totalul de substanțe fertilizante la nivel global. Aceasta este urmată îndeaproape de China (11,2%) și Canada (8,8%). Belarusul se află pe locul 5, fiind responsabil de 5% din totalul de îngrășăminte furnizate în jurul lumii.
Pe lângă scăderea exportului de cereale și creșterea prețurilor la îngrășăminte, noul raport afirmă că prețul la țiței este cu 41% mai mare față de aceeași cantitate înregistrată la data de 1 decembrie, în timp ce gazele naturale s-au scumpit cu 49% în același interval de timp. Cu toate astea, Națiunile Unite sunt de părere că țările vor accelera astfel tranziția către energia verde.
„Multe depind de conducerea politică și de menținerea interesului în a îndeplini angajamentele Acordului de la Paris și a Agendei pentru 2030”, se arată în raportul publicat ieri.
Rusia reprezintă la momentul de față cel mai mare exportator de gaze naturale din lume și al doilea cel mai mare exportator de petrol la nivel Mondial.
Îți mai recomandăm Cu cât se pot scumpi alimentele după criza îngrășămintelor din agricultură