Desigur, înfruntarea Trump – Biden având loc în timpul nopții (04.00 AM ora României), ea nu a putut să intre în niciunul din ziarele tipărite și disponibile în chioșcuri astăzi în Europa, dar site-urile publicațiilor sunt pline de comentarii fierbinți, scrise în timpul, sau imediat după duelul televizat al celor doi.
In general, tonul aprins al înfruntării a surprins. Corriere della Sera, în Italia: Trump – Biden, scântei în dezbatere. La fel, La Repubblica titrează: Trump – Biden, prima dezbatere înfocată: insulte și întreruperi repetate despre Covid, curtea supremă și economie.
La Stampa a oferit, de-a lungul dezbaterii, un comentariu în direct, prin Twitter, al corespondentului din SUA, care a încheiat prin: „Înfruntarea a fost haotică și e greu de spus dacă-i va putea ajuta pe alegători să înțeleagă.”
Trump – Biden: înfruntarea fraților învrăjbiți este titlul din Le Figaro, în Franța. În Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung se mulțumește să rezume dezbaterea, în vreme ce Süddeutsche Zeitung, la München se concentrează pe schimburile animate de replici, deseori foarte personale.
La fel, The Times în Marea Britanie a făcut, în timpul dezbaterii, o listă de lovituri de knockout și, mai ales, „autogoluri”ale celor doi. Tot la Londra, The Telegraph oferă o analiză a tuturor motivelor pentru care Donald Trump, deși este în urmă în mai toate sondajele, încă mai poate câștiga alegerile.
Plutește peste tot și opinia că în realitate o asemenea dezbatere nu va atârna prea mult, că uriașa majoritate a alegătorilor știu de mult pentru cine votează și că mult mai importantă pentru cei nehotărâți ar putea fi viitoarea confruntare dintre cei doi vicepreședinți.
Cu toate acestea, Die Presse, la Viena, consideră că 90% din alegători s-au hotărât deja, sau că erau hotărâți înainte de dezbaterea din această noapte, care nu va schimba mare lucru.
Ungaria: o „democrație bolnavă”?
Conflictul mocnit dintre premierul maghiar Viktor Orbán și instituțiile UE a intrat într-o nouă fază, după ce Orbán a cerut demisia comisarei europene responsabilă cu apărarea Statul de Drept, Věra Jourová.
Der Spiegel, în Germania, care anunță asta, amintește că Jourová a calificat Ungaria drept o „democrație bolnavă”, ceea ce l-a făcut pe autoritarul premier maghiar să ceară (lucru fără precedent venind de la un șef de guvern) demisia ei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat însă asigurări ieri că cehoaica Jourová se bucură de «toată încrederea» sa.
Supărarea lui Orbán a venit exact în ajunul raportului, mult așteptat astăzi, despre starea democrației în cele 27 de țări ale UE. Orbán a anunțat într-un email că rupe orice contact cu comisara Jourová. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Dana Spinanț, a insistat însă că Ursula von der Leyen « lucrează îndeaproape » cu Věra Jourová în chestiunea apărării statului de drept.
Într-un interviu cu săptămânalul german Der Spiegel, Věra Jourová spusese: « Dl. Orban se complace în a spune că el construiește un stat iliberal. Eu aș merge mai departe: construiește o democrație bolnavă.»
Le Monde, care revelează la rândul său incidentul, amintește că Ungaria se află, din septembrie 2018, sub amenințarea « articolului 7 », procedură declanșată atunci când o țară membră încalcă valorile fundamentale ale UE. Procedura a fost de asemenea deschisă împotriva Poloniei și, în teorie, poate duce la suprimarea dreptului de vot în Consiliu, deși Le Monde estimează că lucrul e puțin probabil.
De altfel, Polonia și și Ungaria sunt principalele țări care blochează planul european de relansare a economiei, refuzând ca acordarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea statului de drept.
În raportul anual despre starea democrației în cele 27 de țări ale UE care va fi făcut public astăzi, Ungaria și Polonia sunt din nou denunțate pentru starea justiției din cele două țări, dar România, Bulgaria și Croația sunt la rândul lor arătate cu degetul pentru unele neajunsuri.
Nu există procedură de excludere a unei țări din UE.
Speranță pentru presa liberă în Ungaria
În schimb, o speranță pentru presa liberă a apărut în Ungaria. Ziariștii principalului site de informații independent, Index.hu, care au demisionat în masă în luna august, după ce noul patron, un om de afaceri apropiat lui Viktor Orbán, l-a dat afară pe redactorul șef, Szabolcs Dull, a cărui poziție nu îi convenea, sunt acum pe cale de a lansa un nou site, intitulat Telex.
Libération, în Franța, care anunță asta, scrie că plutește o atât de mare așteptare, încât 34.000 de maghiari au contribuit deja financiar pentru a strânge fondurile necesare pentru lansarea site-ului.
Charlie Hebdo are 50 de ani
Și, pentru a rămâne în cadrul temei libertății presei: pe fundalul procesului complicilor atentatului islamist din ianuarie 2015, proces care are loc în acest moment la Paris, săptămânalul politico-satiric Charlie Hebdo sărbătorește azi, printr-un număr special, 50 de ani de existență.
Cu această ocazie Charlie Hebdo a scos și un volum, care apare în librării miercuri 1 octombrie: 328 de pagini ce conțin și cele mai importante caricaturi, texte și momente din istoria revistei, rezumând lupta pentru libertatea de exprimare, umorul liber și înfruntările cu părți ale publicului care nu sunt de acord cu libertatea totală de a critica orice. Publicul român ar putea fi interesat de aceea că, în afară de istoria mai cunoscută, cea a caricaturilor cu Mahomed, un moment surprinzător în evoluția revistei a fost, în iunie, 2018, marea neînțelegere în jurul caricaturii cu Simona Halep.
Supărați de acea caricatură cu mesajul rău perceput, sute de mii de români s-au descărcat, într-un timp foarte scurt, pe pagina de Facebook a Charlie Hebdo cu reacții și note atât de negative, încât rating-ul paginii a coborât la o steluță (din cinci), situație din care revista nu și-a mai revenit niciodată. Valul de protest al românilor după caricatura cu Halep pare să fi fost mai eficace decât cel de după publicarea caricaturilor cu Mahomed.