Recensământ 2022. Șeful INS despre siguranța datelor și autorecenzarea online

Președintele INS, Tudorel Andrei, a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă despre județele cu cea mai mare participare la autorecenzarea demarată online acum aproximativ o lună, dar și beneficiile pe care le aduce procedura care va deveni standardul recenzării românilor în viitor.

Ținta INS este ca până 35% din totalul populației estimate a României să completeze chestionarele de autorecenzare online, până în 15 mai, termenul limită al procedurii.

De la lansarea procesului de autorecenzare, în 15 martie, au fost peste 3,7 milioane de pre-înregistrări pe platformă, iar 3,1 milioane de chestionare au fost finalizate. Procesul se va derula până în 15 mai, după care timp de două luni vor fi colectate date pe teren, pentru cei care nu au completat chestionarele online, sau dacă acestea au fost invalidate.

Recensământul va oferi datele necesare pentru calcularea anuală a numărului exact al populației rezidente din fiecare localitate, așa cum o cer normativele europene.

De asemenea, se va putea stabili mai exact și numărul rezidenților români plecați pentru o perioadă mai mică de 12 ani în străinătate.

Tudorel Andrei a mai vorbit și despre protecția datelor introduse de cetățeni, rapiditatea cu care sunt colectate informațiile față de anii precedenți, dar și despre scăderea demografică din România.

Europa Liberă: Care este numărul de persoane care sperați că se vor autorecenza, până în 15 mai?

Tudorel Andrei, președintele INS

Tudorel Andrei: Noi de la început am plecat de la atingerea unei ținte de 35% chestionare încărcate online, raportat la totalul populației estimate.

Suntem în grafic și considerăm că putem atinge această țintă, dacă vom continua pe același trend pe care l-am înregistrat, cel puțin în ultimele două săptămâni.

Europa Liberă: Vă așteptați ca peste jumătate din cetățeni să fie recenzați direct, de către recenzori?

Tudorel Andrei: Evident, scopul recensământului este o înregistrare exhaustivă a persoanelor și locuințelor. Cei care nu se vor recenza în această perioadă, vor fi vizitați acasă și vor oferi datele operatorilor angajați pentru culegerea datelor în teritoriu.

Din acest motiv este foarte importantă participarea tuturor cetățenilor, întrucât se evită contactul direct cu un recenzor și personal consider că este mult mai simplu de completat acest chestionar acasă, dacă omul dispune, desigur și de un mijloc de completare a datelor, sau dacă merge la un centru de autorecenzare. Nu e nici problema timpului, nici presiunea de a răspunde într-un interval de timp fixat de recenzor și din acest motiv este foarte importantă completarea datelor în online.

Europa Liberă: Și cei care s-au autorecenzat, nu mai sunt vizitați de către recenzor?

Tudorel Andrei: Dacă într-o gospodărie toți membrii au oferit datele cerute prin chestionar, nu mai sunt vizitați acasă. Dacă numai o parte dintre ei au oferit aceste informații, vor fi vizitați acasă ceilalți membri pentru a oferi aceste date pe care le avem în chestionar...

Europa Liberă: Cum veți stabili dacă o persoană nu s-a înregistrat/autorecenzat, se corelează datele cu cele de la Evidența Persoanei?

Tudorel Andrei: Foarte mulți înțelegem sau simțim recenzarea numai în perioada în care avem contactul direct prin intermediul platformei. Dar pregătirea recensământului a început de cel puțin trei ani.

Și pe parcursul acestei perioade am realizat o 'sectorizare' a tuturor localităților și, evident, în momentul în care avem datele înregistrate pe o anumită locuință, atunci se marchează automat în baza noastră de date că avem aceste datele din locul respectiv.

Europa Liberă: Pandemia ne-a învățat să interacționăm cu fel de fel de platforme online. Cum de nu mizați pe o rată de autorecenzare online mai mare?

Tudorel Andrei: Gândiți-vă că este un proces cu cel puțin doi actori: cei care propun - INS și cei care răspund - cetățenii, care trebuie să îndeplinească această obligație stabilită prin lege.

Fiecare își stabilește un anumit calendar, unii au răspuns în prima lună, alții, o parte la fel de semnificativă, estimez eu, urmează probabil să o facă. Alții nu răspund poate și din motive obiective, că nu au un calculator sau încă nu au suficiente informații privind recensământul și atunci vor fi vizitați acasă ca să ofere aceste informații.

Conform calendarului nu am consumat decât 25% din timpul necesar culegerii datelor.

Europa Liberă: Ce arată datele de până acum? Am văzut că sunt prezentate centralizări pe județe, ca număr de chestionare completate... Sunt zone unde numărul de completări e mai mare ca proporție a populației?

Tudorel Andrei: Dacă ne raportăm strict la numărul de chestionare finalizate, avem mai multe județe care au depășit limita de 100.000 de chestionare finalizate.

Avem și județe în cazul cărora dacă ne raportăm, dincolo de chestionare, la populația pe care noi am estimat-o, au un grad de autorecenzare de peste 20%. Aici aș menționa Botoșani, Teleorman, Brașov - cu o rată mare de autorecenzare și în egală măsură un număr foarte mare de chestionare completate, peste 120.000.

În București evident că avem numărul cel mai mare, aproape 270.000 de chestionare, dar dacă ne raportăm la populație, încă suntem departe de înregistrarea exhaustivă a populației și a locuințelor din municipiu. Dar sper ca în perioada imediat următoare să fie o participare mult mai largă, mai ales că avem câteva avantaje „competitive” dacă pot să spun așa.

În primul rând avem foarte mulți salariați care lucrează în sistemul de stat: fie că sunt medici, profesori, funcționari publici, angajați în alte servicii publice. Consider că este o obligație morală să înscrie chestionarul în mediul online și nu să aștepte să fie vizitați acasă.

Al doilea lucru este că avem universități cu număr mare de studenți și sunt sigur că vor completa în număr mare.

Și al treilea motiv, de ce nu?, faptul că se acordă o zi liberă pentru salariații de la stat sau din zona privată pentru completarea chestionarului în mediu online. Eu sper că cele trei sunt foarte importante pentru a avea o rată cât mai mare de autorecenzare și în capitală.

Europa Liberă: Cum comentați temerile legate de faptul că datele ar putea fi utilizate în defavoarea unor cetățeni, care poate nu au un statut reglementat în locul unde stau, ori nu au documente deloc...?

Tudorel Andrei: Nu este nicio legătură, dacă este reglementat statutul de reședință pe o anumită locuință sau nu. Fiecare persoană trebuie să se recenzeze pe locuința unde își desfășoară activitatea în fiecare zi, indiferent dacă are consemnată această adresă pe cartea de identitate sau nu o are consemnată, indiferent dacă are sau nu un contract de închiriere.

Statistica vine să facă o radiografie a situației la un moment dat a populației rezidente și a locuințelor în raport cu statutul efectiv al persoanei.

Europa Liberă: Cât de interpretabilă e situația orașelor unde ponderea studenților e una ridicată în totalul populației? La Cluj-Napoca, spre exemplu, al doilea oraș ca populație, deși se vorbește de un număr efectiv de aproximativ 400.000 de locuitori, la recensământ cifra se învârte în jurul cifrei de 320.000 - 325.000 de locuitori...

Tudorel Andrei: Studentul se va declara în orașul în care stă în fiecare zi. Dacă el locuiește în municipiul Cluj-Napoca, se declară acolo. Aici ar trebui făcută diferența între două populații: după domiciliu, care e înscrisă în raport cu domiciliul și după reședință, care e stabilită în raport cu caracteristica unei persoane de a locui într-o anumită localitate, fie și cu intermitențe, timp de 12 luni.

Dacă o persoană e plecată mai puțin de 12 luni, se declară în localitatea respectivă. Trebuie făcută această distincție.

La populația rezidentă te declari acolo unde trăiești efectiv, fără a ține seama de existența unui act de închiriere sau de proprietate sau de înscrierea adresei de reședință pe cartea de identitate a persoanei respective.

Europa Liberă: Ce ar trebui să știe oamenii în privința protecției datelor care sunt introduse în platformă?

Tudorel Andrei: Sunt două comentarii de făcut: primul este legat de securitatea datelor și vă asigur că în Statistică securitatea datelor și confidențialitatea sunt asigurate 100%. Și vă dau câteva argumente: din momentul în care ați finalizat chestionarul datele sunt criptate și nu mai există nicio legătură între CNP - care se criptează într-un cod statistic care nu mai are nicio legătură cu acesta - și datele introduse.

Al doilea argument este că din Statistică nu ies date niciodată la nivel individual, ci indicatori agregați, până la un anumit nivel de detaliere. De exemplu, la recensământ indicatorii se vor calcula la nivelul de 1 km pătrat. Dacă pe suprafața respectivă sunt mai puțin de 3 persoane, atunci indicatorii respectivi nu se calculează în acest caz, tocmai pentru a păstra confidențialitatea.

Alt argument și probabil cel mai solid: nu cred că este vreo persoană care poate să reclame că în urma recensămintelor de până acum, începând din 1992 încoace, a avut de suferit ca urmare a completării chestionarelor de recensământ. Tocmai din motivele pe care vi le-am spus, în Statistică datele nu sunt oferite niciodată altor instituții, pentru probleme legate de Fisc, Justiție și așa mai departe.

Europa Liberă: În momentul completării chestionarului unele date îți apar totuși ca pre-setate, semn că ești identificat deja...

Tudorel Andrei: Recensământul se desfășoară pe trei etape: prima este cea a folosirii datelor administrative, în această etapă folosind baze de date și păstrând securitatea și confidențialitatea datelor, anumite câmpuri au fost deja completate. Practic acest recensământ va asigura posibilitatea utilizării registrelor statistice la următoarele recensăminte.

Acesta este un Recensământ modern, dar eu sunt sigur că acesta va fi ultimul recensământ organizat cu intrare în teren. Următoarele recensăminte vor fi realizate exclusiv pe surse administrative, deci pe folosirea datelor care există în diferite registre, ceea ce fac multe țări la nivel european deja.

Nu se va mai intra în teren doar dacă se va rezolva următoarea problemă. În România, trei variabile sunt foarte importante, referitoare la caracteristicile etno-culturale: referitoare la etnie, religie și limba maternă, foarte importante în cultura din România.

Or, dacă se vor identifica soluții administrative sau se vor găsi alte căi de construire a structurilor pe cele trei caracteristici, atunci următorul recensământ va fi numai pe registre și nu se mai intra în teren.

Europa Liberă: Ce implicații au acest variabile?

Tudorel Andrei: Sunt variabilele în funcție de care se fac finanțări de culte, pe baza cărora se dau anumite fonduri în raport cu structura etnică, aspecte reglementate în legislația din România.

La ultimul recensământ veți vedea o anumită pondere a populației de etnie română, maghiară, roma. Aceste proporții se calculează numai pe baza chestionarelor la care există răspunsuri valide. Dacă nu veți răspunde la caracteristicile respective la stabilirea structurii etnice, nu vom avea și răspunsul respectiv.

Europa Liberă: Ce concluzii preliminare, statistice, pot fi desprinse din datele introduse până acum?

Tudorel Andrei: Prima concluzie este că există o rată mult mai mare de participare în mediul rural decât în urban. Proporția e undeva la 57% în rural, 43% în urban. Nu întâmplător în Botoșani, județ în care are o pondere destul de mare ruralul, avem cea mai mare rată de autorecenzare.

O altă concluzie ar fi că în general județele cu centre universitare au numărul cel mai mare de chestionare completate, dar în același timp nu au ponderea cea mai mare raportat la numărul populației rezidente din județele respective.

Europa Liberă: Care e explicația pentru rata de autorecenzare mai mare din mediul rural?

Tudorel Andrei: Explicația e că populația din mediul rural, cu sprijinul recenzorilor, au avut o participare mult mai largă, cel puțin în prima lună. Oamenii pot fi ajutați, probabil autoritățile locale s-au implicat într-o măsură mai mare.

La nivelul fiecărei localități există o Comisie Locală pentru organizarea recensământului și primăriile aveau obligația organizării de puncte de autorecenzare; probabil contribuția mai mare a primăriilor din mediul rural a dus și la această rată de autorecenzare mai mare.

Sunt sigur că în perioada următoare și în mediul urban va fi o participare mult mai largă la Recensământ.

Europa Liberă: Adeseori platformele instituțiilor publice întâmpină dificultăți de funcționare. Ce astfel de inconveniente au existat până acum?

Tudorel Andrei: Din fericire nu am avut decât în prima zi problemă de blocare a platformei, a fost mai degrabă o problemă la site-ul de interfață a platformei. Timpul de completare variază între 10-20, maxim 30 de minute, dacă o persoană are de declarat pe lângă caracteristicile personale și mai multe locuințe, libere - doar dacă sunt libere trebuie să le declare.

Europa Liberă: Ce vă așteptați să aducă nou, ca rezultate și efecte, acest recensământ, primul care este organizat și în online?

Tudorel Andrei: Obligă ca acest standard să nu fie coborât, dacă la acest recensământ s-a mers pe online, ceea ce consider că a fost și un curaj al nostru pentru că oferi o recenzare cu totul nouă - gândiți-vă că s-ar putea să fie prima platformă la care interacțiunea să fie cu toată populația României - deci următorul recensământ nu poate să fie sub acest standard.

A doua concluzie este că sursele de date administrative pot fi folosite pentru calcularea populației rezidente începând din 2023-2024, la nivelul fiecărei localități. Aceasta este iarăși o noutate a acestei runde de recensământ. Din 2024, va trebui să calculăm populația rezidentă nu numai la nivel național, regional și județean, ci la nivelul fiecărei localități.

La această dată nu cunoaștem în fiecare an decât populația după domiciliu, la nivelul fiecărei localități. Din 2024 va fi obligatoriu să avem calculată populația rezidentă în fiecare localitate. Folosirea surselor administrative oferă o certitudine în acest sens. Va fi calculată an de an, nu o dată la zece ani, nu vom mai aștepta următorul recensământ pentru a avea estimată populația la nivelul fiecărei localități.

Europa Liberă: Se va diminua numărul recenzorilor de teren, odată cu introducerea autorecenzării online?

Tudorel Andrei: Asta nu se stabilește ad-hoc, avem de la început un număr de recenzori repartizați pe fiecare localitate, sector, autorecenzarea în online nu vine decât să reducă din sarcina, activitatea pe care o vor desfășura acești recenzori din 16 mai. Avem deja recenzorii care vor desfășura aceste activități, aproxiativ 20.000 de recenzori.

La cel precedent am avut 100.000 de recenzori, acum avem numai 20.000. În schimb, nu mai avem nevoie de un an pentru transferarea datelor de pe hârtie în format electronic, s-a amânat culegerea datelor din 2021-2022, dar nu s-a amânat în niciun caz data la care publicăm rezultatele preliminare și cele finale.

În decembrie publicăm pe cele preliminare ce decurg din culegerea datelor pe care o desfășurăm acum. Datele pe care le culegem din online și din teritoriu intră direct în baza de date. La ultimul recensământ a fost nevoie de aproape un an pentru a lua chestionar cu chestionar și a-l introduce în baza de date. Acum totul se face automat. Suntem în graficul stabilit în urmă cu 3-4 ani, când am stabilit că publicarea datelor va fi în decembrie.

Europa Liberă: Vă așteptați ca datele finale să arate o imagine a României diferită în mod radical față de recensământul precedent?

Tudorel Andrei: Acest recensământ ne aduce în primul rând posibilitatea de a avea o estimare a persoanelor plecate în străinătate pe o perioadă mai mică de 12 luni.

De altfel, normele europene includ și această categorie în rândul rezidenților. E plusul de valoare pe care îl va aduce. Mulți ne întrebăm câți români suntem în țară, sau câți sunt plecați pe o perioadă mai scurtă de timp?

Că altfel, la nivel național, populația rezidentă calculată după regulile demografice știm cât este. Recensământul va da răspunsul și la această întrebare, foarte importantă din punct de vedere economic. E una din întrebările importante la care trebuie să avem răspuns.

Europa Liberă: E de așteptat atunci să reiasă un număr mai mic sau mai mare al populației?

Tudorel Andrei: La Recensământul populației din 2011, populația rezidentă a României, incluzând și persoanele plecate în străinătate, dar pentru mai puțin de 12 luni, a fost de 20,1 milioane.

Estimările de la începutul anului 2021 și apoi corecțiile făcute până la 1 decembrie anului trecut, ne dau o populație puțin peste 19 milioane. Deci avem o scădere a populației în ultimii zece ani de 1,1 milioane de persoane. În raport cu 2002, scăderea este de peste 2.7 milioane de persoane.

Europa Liberă: Și care e cauza acestei scăderi, are legătură cu cei plecați în străinătate, sau vorbim strict de demografie?

Tudorel Andrei: Statistica a dat de fiecare dată explicații la scăderea demografică. Dacă ne uităm în 2002-2011, factorul determinant pentru reducerea populației rezidente a fost migrația internațională.

Dacă ne uităm în perioada 2011-2021, veți vedea că reducerea populației a fost pe baza factorului natural. Numărul de decese a fost mai mare decât cel al nașterilor.

Doar în 2021 populația României s-a redus cu aproape 155.000. Anul 2021 a fost unul excepțional, din acest punct de vedere, dar în general cam în fiecare an, a fost o scădere de 70.000 - 80.000.