Rechizitoriul lui V. Voiculescu | Cinci acuzații grave ale ministrului demis. Cîțu cere explicații de la Barna

ACTUALIZARE – Întrebat despre acuzațiile aduse de fostul ministru, premierul Cîțu a spus, vineri, că guvernarea este solidă, iar coaliția funcționează. El nu a oferit răspunsuri concrete la principalele probleme semnalate de Vlad Voiculescu. „Îi cer vice-premierului Dan Barna să prezinte public, și în ședință de Guvern, tot ceea ce știa despre ’mafia din sănătate’".

​„Nu comentez declarațiile unei persoane care acum este în opoziție. E complicat. Nu comentez ce spune domnul Ciolacu în fiecare zi. Sunt acuzații care seamănă cu ce aud des din Parlament, dar de la opoziție”, a spus Cîțu, într-o conferință de presă susținută la Cluj.
________________________________________________________________

I. Sub-raportarea deceselor de COVID-19

Cea mai gravă dintre acuzațiile formulate de Vlad Voiculescu se referă la raportarea persoanelor care au decedat de COVID-19. Fostul ministru spune că a aflat „de 10 zile” că există diferențe între decesele din spitale și cele raportate oficial, motiv pentru care a întocmit un grup de lucru care să investigheze acest lucru.

Voiculescu a declarat că a făcut acel grup de lucru pentru a „înțelege” care sunt deficiențele și i-a transmis premierului Cîțu că ar trebui să continue verificările.

„O să îl rog pe domnul ministru interimar, care ocupă funcția de prim-ministru, să revadă metodologia făcută în guvernarea partidului domniei sale cu privire la raportarea deceselor din spitale COVID. Nu aș vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reușit să documentăm. Investigația pe care am început-o arată diferențe fundamentale între ceea ce se raportează și datele reale”.

Întrebat cu insistență de jurnaliști despre această acuzație, Voiculescu a arătat că sunt diferențe între datele raportate de spitale în platforma informatică Corona-Forms și situația primită la Ministerul Sănătății.

Concret, ar fi vorba de mai puține decese raportate decât cele reale.

„Există o potențială problemă, ea a fost semnalată, există un mod de abordare a ei – instituțional – și actualul ministru al sănătății (n.r. Florin Cîțu este ministru interimar) trebuie să clarifice lucrurile.”

Premierul Florin Cîțu a răspuns, într-o conferință de presă susținută la Cluj, că aceste afirmații „sunt foarte importante și trebuie clarificate dacă sunt așa. Îi cer public vicepremierului Dan Barna - care e responsabil de ministerul Sănătății de la început - să ne spună dacă știa despre aceste lucruri și ce măsuri a dispus și îi cer public să le prezinte în ședința de guvern".

II. Campania de vaccinare

Modul în care a fost gândită campania de vaccinare a fost un alt aspect care l-a deranjat pe Vlad Voiculescu. Ex-ministru a spus că la începutul anului a propus ca persoanele vulnerabile să fie vaccinate cu prioritate – cum se întâmplă în Marea Britanie, de exemplu – însă a fost refuzat.

Vlad Voiculescu

„Am insistat la începutul acestui an ca vaccinarea să fie făcută mai întâi pentru bătrâni și bolnavi. A fost decizia altcuiva, ca lucrurile să se întâmple altfel. Am reușit să obținem acel procent de trei sferturi din vaccinuri care să meargă către bătrâni și bolnavi. Nu am anticipat că, la un moment dat, vom avea mai multe centre închise pentru speciali, pentru esențiali, decât centre deschise.”

Vlad Voiculescu a spus că România a început bine campania de vaccinare însă, în prezent, „pierde viteză în mod periculos” și are o „vulnerabilitate majoră” pentru că nu a vaccinat mai întâi bătrânii și pe cei bolnavi.

„O altă vulnerabilitate este lipsa completă a unei campanii de comunicare. O să vedem foarte curând limitările acestei abordări de până acum, odată ce cei care au vrut să se vaccineze se vor fi vaccinat. Trebuie să ajungem în rural, la cât mai mulți oameni și asta e o provocare”.

Fostul ministru a catalogat ca „suboptimal” faptul că modul de desfășurare a campaniei este decis exclusiv de doi oameni: premierul Florin Cîțu și colonelul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul CNCAV.

Despre dorința sa ca ministerul să fi preluat campania de vaccinare, Voiculescu a spus că este un fake-news.

III. Politizarea din sistemul sanitar

O altă temă a conferinței de presă de două ore a ministrului Voiculescu a fost cea referitoare la pregătirea profesională de la nivelul managementului sistemului sanitar.

Acuzații grave au fost aduse cu privire la Institutul Național de Sănătate Publică, instituție implicată în gestionarea pandemiei, despre care Voiculescu a spus că ar trebui reformat.

„Un proces a și început. Există o pretenție a unei grupări de acolo să își aleagă singuri viitorul lider, să ia asta din atribuțiile ministrului Sănătății. Am avut discuții halucinante despre nevoia ca viitorul șef al INSP să știe limba engleză. Mi s-a spus că este discriminatoriu. Am primit răspuns și în scris și o să îl fac public. INSP are nevoie acută de reformă. Dar idea de a avea 450 de oameni cred că ar trebui să fie transpusă în rezultate de altă natură, de altă calitate față de ceea ce vedem azi”.

Vlad Voiculescu s-a plâns că „nu există un singur loc în sănătate” care să nu fie afectat de politizare și a dat exemplul directorilor de la direcțiile de sănătate publică din țară.

„Am avut acum două săptămâni evaluarea directorilor de DSP. Nivelul profesional al unei părți a acestui corp nu ne face să fim mândri, în condițiile în care ceea ce avem nevoie în sistem este profesionalism, decență, depolitizare. Este imperios necesar ca depolitizarea să continue și să accelereze în perioada următoare”.

IV. Relația cu premierul

Vlad Voiculescu a spus că ancheta vizând publicarea datelor privind vaccinarea instrumentată de corpul de control al premierului la Ministerul Sănătății „e o rușine pentru țara asta”.

Cel vizat de acea anchetă este consilierul onorific Ștefan Voinea, despre care fostul ministru a spus că a fost tratat necorespunzător de inspectori, cu atât mai mult cu cât gestul său a fost unul de transparență, iar Voinea nici nu a fost remunerat de minister.

„Corpul de control al premierului a venit la Ministerul Sănătății, a audiat jumătate de echipă, l-a adus pe Ștefan Voinea de la Cluj, l-au chemat imperativ de la Cluj, l-au ținut 6 ore repetând aceleași întrebări, din nou și din nou. După care nu a mai zis nimic. Nu mi s-a adus la cunoștință raportul, dar s-a dat un comunicat de presă. Este un act de agresiune care chiar fără să se fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat de atunci încoace ar fi putut spune ceva despre modul în care premierul își înțelege rolul”.

Fostul ministru a spus că nu a fost citat la Parchet în acest caz și a arătat că va merge oricând va fi chemat.

Despre relația cu premierul, Voiculescu a mai spus:

„Premierul României discutând aproape niciodată cu ministrul sănătății. Premierul României lansând ținte fără să discute cu nimeni. Premierul României transformându-se în primul epidemiologic al țării, vorbind despre lucruri pe care nu le știa și despre care nu s-a sfătuit cu nimeni din Ministerul Sănătății. Este un lucru peste care putem trece la nivel personal, e un lucru mai puțin îmbucurător pentru un stat și un guvern care ar vrea să funcționeze altfel.”

V. Interesele financiare și banii pentru presă

Ultima perioadă de mandat a lui Vlad Voiculescu a fost marcată de o campanie mediatică purtată dintr-o anumită parte a presei, în special din partea televiziunilor.

Deși nu a nominalizat instituții de presă care l-ar fi linșat mediatic, Voiculescu a dezvăluit că, alături de alți colegi din Guvern, s-ar fi opus continuării campaniei guvernamentale de finanțare a presei pentru campania de informare pe fondul pandemiei.

„În această perioadă am oprit în Guvern, alături de câțiva colegi, și banii către presă. În plină criză sanitară, cu un buget al Ministerului Sănătății care nu ajunge până la sfârșitul anului, în condițiile în care avem cheltuieli fulminante legate de vaccinare, de testare și nu numai nu cred că era oportun să prelungim ceva ce s-a întâmplat anul trecut și asupra căruia nu vreau să mai comentez”, a spus Voiculescu.

Întrebat de un reporter în conferința de la Cluj, dacă Vlad Voiculescu este cel care s-a opus ca Guvernul să adopte un act normativ prin care mass-media să primească bani pentru a promova campania de vaccinare, Florin Cîțu a evitat răspunsul: „Decizia este la premier întotdeauna. Toate actele normative merge mai departe la decizia premierului. Într-o ședință de guvern doar premierul se poate opune.Doar premierul se poate opune unui act normativ să fie publicat.”

Interese financiare uriașe sunt și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), unde Voiculescu a spus că a adus un „un om integru, cu doctorat în Marea Britanie” care a produs „supărări”.

„Un om cu experiență internațională de lucru care, printre altele, a scos la concurs toate posturile directorilor generali ale caselor județene de asigurări de sănătate. Peste 9 miliarde de euro sunt gestionate de CNAS. Evident, că au fost supărari. La fiecare pas, oriunde te uiți în sistemul de sănătate, găsești oameni puși de un partid sau altul. Când spun puși, zic fără concurs. Majoritatea posturilor din DSP-uri, o bună parte din posturile din spitale, o majoritate covârșitoare de la CJAS sunt oameni numiți politic. Oamenii numiți politic răspund problemelor politice”, a spus Voiculescu.

Situația de la Unifarm, al cărui fost director este cercetat de DNA pentru contractele încheiate în timpul pandemiei, a fost amintită, de asemenea, de fostul ministru. Voiculescu l-a rugat pe Florin Cîțu să verifice situația de la compania de stat, despre care a spus că a comis, „cu siguranță”, cel mai mare jaf din timpul pandemiei.

„Unifarm a primit prin OUG anul trecut 1,2 miliarde, este una dintre companiile în pericol de dispariție a statului român. Este unul dintre marile furturi, marile jafuri ale pandemiei. Cel mai mare, cu siguranță”.